“Alăptarea: o cheie pentru dezvoltarea durabilă” este tema sub care se desfășoară Săptămâna Internațională a Alăptării organizată de Alianța Mondială pentru Alăptare, în perioada 1-7 august 2016. Ideea din spatele acestei teme este aceea că o bună nutriție a sugarilor prin alăptare este cheia dezvoltării naționale durabile, prin îmbunătățirea sănătății copiilor. Experți din toată lumea susțin că laptele matern este hrana optimă pentru nou-născuți.
Datorită efectelor pozitive pe care acest comportament le are atât asupra săntății copilului, cât și cea a mamei, Organizația Mondială a Sănătății recomandă alăptarea exclusivă a bebelușului în primele șase de luni de viață și promovează continuarea alăptării pănă la vârsta de 2 ani. Deși conform datelor raportate de UNICEF, România este una dintre țările din Uniunea Europeană cu cele mai mici rate de alăptare, sunt menționate îmbunătățiri față de anul 2010.
Rezultatele obținute de cercetătorii Departamentului Sănătate Publică din cadrul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării (FSPAC), Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) Cluj-Napoca spun o poveste ușor diferită. În primul rând, cercetătorii menționează că ratele de alăptare raportate de UNICEF se bazează pe o definiție foarte strictă a alăptării „exclusive” până la șase luni, însemnând că mamele care folosesc orice fel de substitut nu mai sunt considerate că își hrănesc bebelușii prin alăptare exclusivă. În studiile efectuate în 2006 și 2011-2016, cercetătorii din cadrul FSPAC, UBB au descoperit că peste 90% dintre femeile însărcinate din județele Cluj și Mureș au declarat că intenționează să alăpteze; de asemenea, aceștia au aflat că aproape toate aceste femei au început alăptarea imediat ce a fost posibil1
.
Vestea proastă este aceea că multe femei încep să introducă substitute pentru laptele matern curând după ce părăsesc spitalul, iar majoritatea introduc alte alimente și băuturi mai devreme decât vârsta recomandată de șase luni. Este încă neclar de ce femeile optează pentru substitute ale laptelui matern, dar neonatologii români, precum Dr. Marta Mureșan de la Ginecologie II „Dominic Stanca” din Cluj-Napoca, spun că majoritatea spitalelor din România nu sunt „prietenoase pentru bebeluși” după standardele UNICEF. Acest lucru înseamnă că spitalele nu se asigură că sugarii sunt alăptați în prima oră după naștere și că acceptă substitute gratuite pentru laptele matern de la companiile care produc lapte praf (atunci când companiile de lapte praf oferă produse gratuite proaspetelor mame și spitalelor, acestea descurajează alăptarea și încurajează utilizarea produselor pe care le vând).
Cu toate că Dr. Mureșan este consultant în lactacție și alăptare certificat internațional, oferind formare prin centrul ProMAMA din Cluj-Napoca, există puțini astfel de consultanți în România. Consultanții în lactație oferă educație și sprijin personalului medical, mamelor, taților și membrilor familiei nou-născutului. Multe femei consideră că alăptarea este o problemă importantă pentru ele odată ce se întorc la muncă; atunci când încep să folosească substitute pentru laptele matern, corpul lor încetează să producă lapte. Experții recomandă contactul piele pe piele în spital pentru a încuraja lactația și formarea unei legături între mamă și nou-născut, precum și instruirea mamelor în legătură cu alăptarea și oferirea de sprijin continuu în săptămânile și lunile de după naștere.
Cercetarea noastră arată că româncele vor să alăpteze și înțeleg că alăptatul este opțiunea sănătoasă, însă au nevoie de sprijinul unei rețele sociale și profesionale puternice. În cel mai recent studiu al nostru – studiul MAIA2 -, am descoperit că multe femei declară că au nevoie de mai multe informații înainte să decidă dacă să alăpteze sau nu. Studii mai mici din România și cercetări din Europa și Statele Unite au constatat că atunci când femeile încetează alăptatul mai devreme de șase luni este de multe ori din cauza provocărilor cu care se confruntă atunci când revin la muncă sau din cauza lipsei sprijinului din partea partenerilor sau familiei.
Departamentul de Sănătate Publică din cadrul FSPAC, UBB, care efectuează studii concentrate pe sănătatea mamei și a copilului, îndeamnă femeile să alăpteze exclusiv la sân în cazul în care este posibil, însă admite că unele femei nu pot alăpta din cauza problemelor medicale sau că acestea ar putea alege să folosească substitute odată cu întoarcerea la muncă.
Datele prezentate în acest comunicat au fost colectate în cadrul a două proiecte de cercetare: (1) studiul Hrănirea sugarilor în Cluj-Napoca, un proiect colaborativ între Statele Unite și România, coordonat de Dr. Răzvan Cherecheș, directorul Departamentului de Sănătate Publică (FSPAC, UBB), Dr. Anne Wallis de la University of Louisville și Dr. Claibourne Dungy de la University of Iowa, finanțat de Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca și National Institutes for Health/ Fogarty International Program din Statele Unite și
(2) studiul Promovarea sănătății mamei și a copilului în România: o evaluare integrată a determinanților evoluției sarcinilor și a rezultatelor nașterilor (MAIA). MAIA este, de asemnea, un proiect colaborativ între Statele Unite și România, coordonat de Dr. Wallis și Dr. Cherecheș, împreună cu cercetătorii Alexandra Brînzaniuc, Oana Blaga și alți cercetători din cadrul Departamentului de Sănătate Publică al FSPAC, UBB.
Proiectul este finanțat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învațământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI), (Grant PN-II-ID-PCE-2011-3-0942).
