DADA > 100: VIAȚĂ/ ARTĂ/ MUZEU este o manifestare culturală de amploare care sărbătorește Centenarul nașterii mișcării Dada, 1916-2016, eveniment aniversar de importanță națională și internațională, având în vedere că inițiatorii acestei mișcări fundamentale pentru evoluția artei secolului XX și XXI au fost Români moldoveni de origine evreiască. Proiectul, prin desfășurarea unui program complex cu multiple evenimente pe parcursul anului 2016, în Cluj-Napoca, cu ecouri naționale și în străinătate, își propune să sensibilizeze publicul avizat precum și cel amator de artă, provocând profesioniști (artiști și cercetători, practicieni și teoreticieni) precum și studenți din domeniile artistice la o revizitare și la o reevaluare a Dadaismului după un secol de la apariția sa pe scena culturii europene și americane.
Unul dintre evenimentele majore ale acestei aniversări este colocviul inernațional Dada și Artele spectacolului, al Facultății de Teatru și Televiziune, care aduce la Cluj personalități din țară și străinătate, specialiști în studiile avangardiste, ctitici de artă și de teatru, care vor conferenția timp de trei zile pe diverse teme legate de moștenirea dadaistă în cultura conteporană. Invitatul de onoare al acestor zile va fi prof. acad. Ion Pop, cel mai mare specialist în avangardele poetice din România.
Pe lângă seria de conferințe și dezbateri DADA > 100: VIAȚĂ/ ARTĂ/ MUZEU, susținute în limbile franceză și engleză, publicul clujean este invitat să participe la două spectacole pe scenarii originale colective inspirate din creația dadaistă și suprarealistă, realizate la Teatrul Național Cluj-Napoca: Tzara arde și Dada se piaptănă, cu Filip Odangiu, Rareș Stoica, Cătălin Codereanu, Cristian Grosu și Ștefana Pop-Curșeu (la Studio Art Club) și Memo, cu Miriam Cuibus și Dragoș Pop (la Studio Euphorion). Un alt eveniment special va fi prezența artistului clujean Adrian Borza, la Muzeul de Artă Cluj, cu un performance muzical neo-avangardist Here and Now.
PROGRAMUL COLOCVIULUI DADA > 100: VIAȚĂ/ ARTĂ/ MUZEU
Colloque international/ International Conference
DaDa > 100: Vie/ Art/ Musée
Le Dadaïsme et les arts du spectacle
DaDa > 100: Life/ Art/ Museum
Dadaism and Performing Arts
13 mai
Musée d’Art de Cluj-Napoca, salle Tonitza
Matinée/ Morning
10.00 Ouverture officielle/ Official opening
Ioan-Aurel Pop, recteur de l’Université ; Lucian Nastasă-Kovacs, directeur du Musée d’Art ; Liviu Maliţa, doyen de la Faculté de Théâtre et Télévision
Section 1/ Panel 1: Tristan Tzara
Modérateur/ Moderator: Anca Măniuțiu
10.30-11.00 Ion Pop (Universitatea Babeş-Bolyai), De la théâtralité des manifestes de Tristan Tzara
11.00-11.10: Sanda Cordoş (Universitatea Babeş-Bolyai), O iubire de tinereţe a lui Tristan Tzara/Un Amour de Jeunesse de Tristan Tzara
11.30-11.50: Nika Golubitskaya (Universitatea de Stat din Moscova, Rusia), Le crise d’identité chez Tzara: de l’homme Dada à «l’homme approximatif». La mise en scène du corps articulé
11.50-12.10: Vasile Robciuc (Societatea culturală şi literară Tristan Tzara Moineşti), L’héritage de Tristan Tzara à Moineşti
Après-midi/ Afternoon
Section 2/ Panel 2: Dadaïsmes / Dadaism
Modérateur/ Moderator: Ioan Pop-Curșeu
14.30-15.00: Anca Similar (Universitatea Babeş-Bolyai), À la recherche de l’impossible théâtre dada
15.00-15.20: Anca Măniuţiu (Universitatea Babeş-Bolyai), E. G. Craig, un dadaïste malgré soi
15.20-15.40: Till A. Kuhnle (Universitatea din Limoges, Franţa), Le récit et le néant
16.20-16.40: Andreea Apostu (Universitatea din Bucureşti, România), Entre la lettre et la voix ou le culte dadaïste de l’éphémère
16.40-17.00: Călin Stegerean (Muzeul de Artă Cluj-Napoca), Some Marks in Marcel Iancu’s Creation
17.00-17.20: Habiba Gafsi (Institut Supérieur des Etudes Appliquées en Humanités de Mahdia, Tunisia), Marcel Duchamp, le catalyseur de l’art contemporain
19.00: Spectacle au Théâtre National de Cluj / Theatre performance at Cluj National Theatre Tzara arde şi Dada se piaptănă (Studio Art Club)
14 mai
Musée d’Art de Cluj-Napoca, salle Tonitza
Section 3/ Panel 3: Prolongements de dada/ Developments of Dada
Matinée/ Morning
Modérateur/ Moderator: Ileana Orlich
10.00-10.20: Petre Răileanu, Dada fait son cinéma
10.20-10.40: Ştefana Pop-Curşeu (Universitatea Babeş-Bolyai), La Mise en scène de soi : Tzara, l’avant et l’après
11.20-11.40: Gilles Losseroy (Université de Lorraine, France), Matei Visniec : dada à la fenêtre
11.40-12.00: Elisabeth Pouilly (Université Paris 3, Sorbonne Nouvelle, Franţa), Panique, héritier de dada
Après-midi/ Afternoon
Modérateur/ Moderator: Ştefana Pop-Curşeu
14.30-15.00: Laura Pavel (Universitatea Babeş-Bolyai, România), Revived Contexts for Dada. The Cluj School of Art and the Composition of Avant-garde’s Archive
15.00-15.20: Horea Poenar (Universitatea Babeş-Bolyai), The Mimetic Exacerbation. Revolution at the Gates
16.00-16.20 Margarita Balakireva (HSE – École des hautes études en sciences économiques en français – et IMLI – Institut de littérature mondiale Gorki, Académie des Sciences de la Russie),Paradoxe de collective creation : création du champ perceptif commun dans l’œuvre collective d’(néo)avant-garde française
18.00: Soirée concert Neo-Dada: Adrian Borza, Here and Now (Musée d’Art de Cluj)
15 mai
Université Babeş-Bolyai, Salle Club
Section 2/ Panel 2: Dadaïsmes / Dadaism (suite/ continuation)
Matinée/ Morning
Modérateur/ Moderator: Anca Măniuţiu
10.00-10.30: Ileana Orlich (Arizona State University, USA), Dadaism as Political Installation and Language for Revolutionary Imagination, 15 mai
10.30-10.50: Aurélien Demars (Université Jean Moulin, Lyon 3, Franţa), L’inspiration morbide de Dada
11.30-12.00: Gabriele Schwab (University of California, Irvine), Dada is a Crime. Kafka and the Boundaries of the Human
12.00-12.20: Rebecca Loggia (Arizona State University, USA), Rereading The End of Dada
12.20-12.40: Rodica Mocan (Universitatea Babeş-Bolyai), Posthumanist Art: the Dada of the XXIst century?
Après-midi/ Afternoon
Section 4/ Panel 4: Cinéma/ Cinema
Modérateur/ Moderator: Till Kuhnle
14.30-15.00: Jorge Correa Londono (Arizona State University, USA), Griselda Gambaro and the Theatre of the Absurd
15.00-15.20: Marion Poirson (Université Paul Valéry – Montpellier 3, France), Le fantôme de la liberté, résurgences dadaïstes, d’Isou à Greenaway
16.00-16.20: Monique Carcaud-Macaire (Université Paul Valéry – Montpellier 3, France), Le non académisme comme discours politique : l’héritage dadaïste au cinéma. Quelques aspects
16.20-16.40: Ioan Pop-Curşeu (Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca), Dada et le cinéma, en deux approches : Walter Benjamin et Benjamin Fondane
19.00: Spectacle au Théâtre National de Cluj-Napoca: Memo, avec Miriam Cuibus et Dragoş Pop.
Prezentarea contextului Centenar DADA
În 5 februarie 1916, Hugo Ball şi EmmyHennings, împreună cu prietenii lor pictori Marcel Iancu, Hans Arp şi cu poeţii Tristan Tzara şi Richard Huelsenbeck, inaugurează Cabaretul Voltaire la Zürich. Implicit, se deschide scena pe care se articulează noua mişcare artistică ce va zgudui din temelii arta tradiţională, dând în acelaşi timp un fabulos impuls creator tendinţelor moderniste ale tânărului secol XX.
DADA, fruct al unui hazard bine regizat, este încă de la bun început strâns legat de lumea spectacolului, de improvizaţie, de punerea în scenă de sine şi de arta de a şoca spiritele cuminţi. Domnul Antipyrine, personajul principal al primei piese de teatru a lui Tristan Tzara, nu e oare cel care şi-a asumat patronajul primului manifest dadaist, citit de însuşi Tzara în 14 iulie 1916 ? E uşor de remarcat că scurta dar foarte intensa viaţă a dadaismului este susţinută de o teatralizare constantă a vieţii şi operei membrilor grupului. Dincolo de pasiunea lui Tristan Tzara pentru Hamlet şi pentru spiritul său bufon, chiar înainte de a-şi părăsi ţara natală, teatrul, sub formă „dramatică” sau scenică, n-a încetat niciodată să-l obsedeze: Prima şi A doua aventură celestă a Domnului Antipyrine, Inima de gaz, Batista de nori sunt cele câteva piese pe care le-a compus Tzara. Măştile lui Marcel Iancu însoţeau seratele Dada, la fel ca şi costumele stranii ce trezeau nostalgia ţinuturilor îndepărtate. Şi, mai mult decât atât, cum subliniază Henri Béhar, şi opera poetică, în manifestările dada autentice, „se reducea la acte instantanee”, „dadaiştii trebuind să fie prezenţi pe scenă” şi transformându-se în „actori-manifeste, care nu perorau, ci îşi trăiau ideile, subiecţi şi obiecte ale propriei lor demonstraţii”.
După al doilea război mondial, curentele neo-dadaiste au revoluţionat din nou arta, dincoace şi dincolo de Ocean. Noile avangarde s-au hrănit din dadaism, happening-urile din anii 50-60, la fel ca performance-urile infra sau post-dramatice, le datorează extrem de mult. Să luăm drept exemplu afirmaţia lui Tristan Tzara: „Trebuia să dăm dovada că poezia era o formă vie sub toate aspectele sale, chair cele antipoetice, scriitura nefiind decât vehiculul ei ocazional, deloc indispensabil, dar şi expresia acelei spontaneităţi pe care în lipsa unui calificativ mai potrivit o numeam dadaistă.” Este de ajuns să înlocuim „poezia” prin poezie dramatică, dramă, teatru, cinema, arte vizuale şi avem aici toate premisele teribilelor şi fascinantelor transformări pe care câmpul artistic le suferă încă şi în zilele noastre: provocarea, comunicarea colectivă, bucuria corpului dăruit violenţei sale naturale, eliberarea de orice convenţie, emanciparea limbajului, primejdioasa suprapunere între viaţă şi teatru (artă), spectatorul implicat, participativ, care intervine activ în spectacol.
Plecând de la această puternică şi intimă legătură între Dada şi artele spectacolului, ne propunem să investigăm, în primăvara lui 2016, la o sută de ani distanţă, moştenirea dadaistă, s-o reevaluăm şi să înţelegem care este interesul şi actualitatea teoriilor şi a practicilor dadaiste astăzi.
Responsabili proiect: Ştefana Pop-Curşeu, Ioan Pop-Curşeu, Anca Măniuţiu (Facultatea de Teatru şi Televiziune, UBB Cluj-Napoca), Nicoleta Stoica (Asociația Persona), Responsabil performance: Horea Avram (Facultatea de Teatru şi Televiziune, UBB Cluj-Napoca).
Proiectul DADA > 100: VIAȚĂ/ ARTĂ/ MUZEU susţine candidatura oraşului Cluj-Napoca la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021
