Simbolul străvechi al primăverii, al începutului, al bucuriei de a trăi este Mărțișorul.
De Mărțișor, vechiul se reînnoieste, iar tradițiile, obiceiurile si datinile vechi de mii de ani sunt readuse in centrul atentiei.
Iată câteva din cele mai frumoase şi cunoscute tradiţii şi obiceiuri româneşti legate de sărbătoarea Mărţişorului:
În mod tradiţional, Mărţişorul se prinde în piept sau la mâna înainte de răsăritul soarelui, în zorii zilei. Purtat la încheietura mâinii sau în piept, şnurul în firicele de alb şi roşu capăta semnificaţii aparte. Albul semnifica masculinitatea, raţiunea şi sobrul asociat masculinităţii, iar roşul simbolizează feminitatea, senzualitatea, iubirea, bucuria de a trăi. Femininul se îmbină cu masculinul, vară se împacă cu iarnă, căldura se întrepătrunde cu frigul creând o uniune perfectă, un simbol perfect.
Un mărţişor… Împletirea albului şi a rosului sugerează şi înnoirea ciclului vieţii. Cu toate acestea, unii etnografi sunt de părere că sărbătoarea Mărţişorului reprezintă de fapt revenirea la viaţa a naturii după Marele Potop menţionat în Biblie.
De asemenea, se spune că persoana care poartă mărţişor mai multe zile consecutiv, în perioada 1- 9 martie (în unele zone mărţişorul se poartă fie pe toată perioada lunii martie, fie până la Florii, fie până la sărbătoarea Sfântului Gheorghe, fie până la zărirea primului copac înflorit) va avea noroc tot timpul anului. Pentru persoana respectivă, restul anotimpurilor vor fi precum primăvara. Pline de speranţă, de început, de căldură, de optimism…
Credinţele româneşti străvechi investesc mărţişorul cu puteri deosebite. Mărţişorul este asemenea unui talisman. Poartă noroc. Apără de forţele malefice. Previne îmbolnăvirea în lunile care urmează lui martie. Ţine deoparte deochiul. Protejează împotriva razelor orbitoare ale soarelui. Totodată, dacă prinzi şnurul la încheietura mâinii, ai grijă să îl închei într-un nod. Nodul este înzestrat cu funcţie protectoare şi, în perioada în care porţi firul de mărţişor, are puterea de a ţine răul departe de tine. La rândul lor, împletiturile te feresc şi ele de ghinion şi împrejurări nefavorabile.
În intervalul 1-9 martie se aleg şi Babele pentru a vedea cum îţi vor fi zilele în anul respectiv. Legende străvechi ne spun că de zilele Babelor, baba Dochia obişnuieşte să toarcă şi să îşi scuture cele nouă cojoace, unul câte unul, în fiecare din cele nouă zile. În zonele din Ardeal, femeile nu trebuie să lucreze cu fusul cât timp durează “Babele” pentru a nu atrage asupra lor mânia şi blestemele Babei Dochia.
În anumite zone bucovinene sau zone ale Moldovei, se mai păstrează şi astăzi un obicei frumos: persoanele de sex feminin trebuie să poarte la gât, agăţate de un şnur în roşu şi alb, monede de aur sau de argint. În vremurile de odinioară însă, aceasta monedă trebuia purtată timp de 12 zile după care era folosită pentru a cumpăra o felie de brânză albă, dulce şi frumoasă. Astfel, fata care a purtat acea monedă drept mărţişor avea să fie dulce şi frumoasă tot timpul anului. Totodată, tenul său rămânea luminos şi neted pentru o perioadă îndelungată de timp.
Şi astăzi, în anumite zone ale ţării, datina spune că mamele trebuie să prindă la mâna copilului său la gât o monedă de argint. Copilul care va purta acest mărţişor va fi precum argintul: curat şi sănătos, fiind ferit de friguri totodată. Mamele care agata mărţişorul în pieptul copilului său la încheietura mâinii trebuie să se ferească să nu fie văzute de femeile însărcinate. Ori altfel, copilul care se va naşte va avea un semn pe chipul său…
Nu doar mărţişorul este înzestrat cu capacităţi remarcabile. Gestul dăruirii mărţişorului este încărcat şi el de sacralitate şi semnificaţii. A dărui un mărţişor cu inima curată unei persoane la care ţii cu adevărat înseamnă, conform anumitor credinţe din bătrâni, să îndupleci soarele să-ţi dea sănătate, frumuseţe, veselie, pofta de viaţă, iubire. În acelaşi timp, gestul bărbaţilor de a înmâna mărtişoare femeilor este de fapt un îndemn la armonie, uniune şi bună înţelegere.
sursa: Garbo.ro
