La modul teoretic, între cele două tipuri de locuințe ar trebui să existe o distincție clară din punct de vedere financiar.
Aflându-se încă departe de maturitate, piața rezidențială autohtonă este caracterizată încă de o slabă diferențiere a prețurilor între segmentul locuințelor noi, pe de o parte, și cel al locuințelor vechi, pe de altă parte. Potrivit unei analize realizate de Imobiliare.ro asupra prețurilor medii solicitate pe piața veche și, respectiv, cea nouă, acest paradox persistă chiar și în marile orașe ale țării, acolo unde oferta de locuințe noi este și cel mai bine reprezentată.
Faptul că prețurile apartamentelor vechi sunt foarte apropiate și, în unele cazuri, chiar mai ridicate decât cele ale unităților locative construite în ultimii ani poate avea mai multe cauze.
- Cele mai importante dintre aceste cauze sunt:
- localizarea mai puțin favorabilă a blocurilor noi față de cele mai vechi (chiar în cadrul acelorași zone);
- presiunea exercitată asupra prețurilor de numărul mare de locuințe noi disponibile spre vânzare;
- conectarea mai slabă a proprietarilor de apartamente vechi la realitatea pieței (comparativ cu dezvoltatorii de proiecte noi).
Orașul în care se vede cel mai bine această „anomalie” a pieței este cel care a consemnat în ultimii ani cel mai alert ritm de scumpire a locuințelor, pretențiile vânzătorilor locali fiind acum, per ansamblu, mai ridicate decât ale celor din Capitală.
În Cluj-Napoca, prețurile medii solicitate pentru apartamentele vechi sunt mai mari decât cele ale clădirilor noi în majoritatea zonelor analizate.
Există o singură excepţie în cartierul Mărăști, unde valorile sunt, însă, foarte apropiate: 1.414 euro pe metru pătrat util (pe vechi) și, respectiv, 1.416 euro pe metru pătrat util (pe nou).
Chiar și în zona centrală, unde diferențele de localizare ar trebui, cel puțin teoretic, să fie mai estompate, proprietarii de apartamente vechi au așteptări mai ridicate decât vânzătorii de locuințe noi.
