Timp liber, Important

Încep Zilele Filmului Maghiar în 15 orașe din Transilvania

cinema cluj

Zeci de filme vor rula între 2 și 12 octombrie în cadrul celei de-a 19-a ediții a Zilelor Filmului Maghiar / Filmtettfeszt.

În acest an, în cadrul evenimentului organizat de asociația clujeană Filmtett vor avea loc proiecții în 15 orașe din țară, cu trei mai multe decât în cadrul ediției trecute. Deschiderea oficială a Filmtettfeszt va avea loc la Cluj, la cinema Victoria, cu Deva, regizat de clujeanca Szőcs Petra. Pe parcursul festivalului va fi proiectat filmul Apărarea chineză, regizat în urmă cu 20 de ani de actualul director al Teatrului Maghiar din Cluj, dar va rula și o variantă necenzurată a producției Martorul, interzisă timp de 10 ani în Ungaria.  De asemenea, un eveniment special la Cluj va fi proiecția a a două filme mute clujene reconstituite, cu acompaniament live.

Filmtettfeszt 2019 se va desfășura în orașele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Timișoara, Arad, Satu Mare, Miercurea Ciuc, Covasna, Sfântu Gheorghe, Odorheiu Secuiesc, Târgu Secuiesc, Salonta, Carei, Gherla și Gheorgheni.

În cadrul festivalului vor fi proiectate 15 lungmetraje, 4 documentare și 7 scurtmetraje. Vor rula filme de artă produse în Ungaria, premiate la importante festivaluri internaţionale de profil, filme a căror majoritate nu intră în distribuţia cinematografică din România. Intrarea este liberă la toate proiecţiile şi evenimentele speciale din program. Filmele sunt subtitratre în limba română sau în limba engleză.

Între proiecțiile speciale ale festivalului se numără cea a filmului Apărarea chineză, primul film maghiar din Transilvania de după 1989 – lansat în urmă cu 20 de ani și regizat de Tompa Gábor, actualul director al Teatrului Maghiar de Stat Cluj. Proiecția va avea loc duminică, 6 octombrie, de la ora 15:30, la Cinema Arta. Filmul prezintă povestea lui Péter György, a cărui întoarcere acasă e foarte diferită de ceea ce și-a imaginat. În primul rând, el află că în cei 22 de ani de când a plecat, Transilvania s-a separat de Ungaria și că țara lui nu mai e cea pe care o știe. Mai rău de atât, Péter nu e deloc binevenit. Povestea lui – două decenii de gulag siberian – reprezintă o rușine pentru autoritățile locale care vor să-și dovedească fidelitatea față de doctrina de partid, transformând Uniunea Sovietică într-o sursă de bunătate infinită. După proiecție va avea loc o discuție cu regizorul Tompa Gábor.

De asemenea, în mai multe orașe va fi proiectată varianta necenzurată a filmului Martorul (1969), în regia lui Bacsó Péter, producție interzisă timp de zece ani în Ungaria. La începutul anilor 1950, în Ungaria aflată sub regimul totalitar al Partidului Muncitoresc Maghiar, ţăranul József Pelikán primeşte un post important şi urcă pas cu pas în ierarhia comunistă, fără să înţeleagă prea bine ce i se întâmplă şi datorită căror merite deosebite este promovat. Până într-o zi, când i se cere să returneze „favoarea” depunând mărturie falsă împotriva unui bun prieten, într-un proces înscenat. Interzis timp de zece ani în Ungaria, filmul „Martorul” este considerat una dintre cele mai importante satire la adresa comunismului realizate în cinematografia est-europeană. Filmul a fost proiectet pentru prima dată în 1981, la Festivalul de Film de la Cannes, iar apoi avut premiera în Ungaria și în alte 32 de țări. Pe baza singurei copii necenzurate a fost posibilă reconstrucția variantei originale cu ajutorul tehnicilor digitale. Restaurarea filmului, la rezoluție 4K, este rezultatul muncii comune a Arhivei de Film și Laboratorului de Film din Ungaria, cu colaborarea a 30 de specialiști și a Cameramanilor Maghiari. „Martorul e ca o întâlnire între Kafka, Orwell, Pinter și Hašek (bravul soldat Švejk)… Felul în care coșmarul birocrației, amestecat cu motivele Big Brother, materializează dinspre mașinăria executantă de stat în direcția lui Pelikán József nu are niciun pic de umor, ci e sinistru și de un echivoc de neconceput (Alex Keneas, Newsday Garden City, 14 iulie 1984).

Un eveniment special la Filmtettfeszt-ul de la Cluj va fi Ziua filmului mut clujean – care va avea loc vineri, 4 octombrie, de la ora 19:00, la Cinema Arta. În cadrul lui vor fi proiectate reconstituirile filmelor În țara Cnutului (A kancsuka hazájában) și Contagiunea (A métely). Evenimentul va fi deschis de directorul Arhivei Naționale de Filme din Ungaria, Raduly György. Detalii despre cercetarea și reconstituirea celor două filme vor fi prezentate de istoricul de film Bálint Zágoni. Discuțiile vor beneficia de traducere simultană în limba română. Proiecțiile vor fi acompaniate de renumitul saxofonist maghiar Viktor Toth.

Activ între anii 1913 – 1920, studioul de pe malul Someșului a fost cel mai important producător de filme din Transilvania. Filmele realizate aici au fost distribuite cu succes în țări precum Germania, Franța, Anglia, iar printre colaboratorii studioului se numără și regizorul Michael Curtiz (Kertesz Mihaly) laureat cu premiul Oscar, dar și Alexander Korda (Korda Sandor), unul dintre cei mai de succes regizori ai anilor ‘40 din Marea Britanie. Din păcate din cele aproape 70 de filme mute produse la Cluj numai patru pot fi vizionate și astăzi – celelalte s-au pierdut. În cazul filmelor În țara Cnutului și Contagiunea, însă, s-au păstrat peste 400 fotograme și fotografii, iar acest lucru a făcut posibilă reconstituirea aproape în întregime a filmelor.

Un alt punct important din programul festivalului este Filmgalop, competiția documentarelor maghiare din Transilvania. Anul acesta 6 tineri talentați își vor prezenta creațiile.

La multe din proiecții vor fi prezenți actori, regizori, membri ai echipelor de filmare, iar sesiunile de întrebări și răspunsuri – 20 de sesiuni în 5 orașe – vor beneficia de traducere simultană în limba română.



Lasă un răspuns

Site creat de