Interviu cu Maria şi Mihaela – tinerele din Cluj care îşi dedică timpul persoanelor greu încercate de viaţă (FOTO)

Latura noastră solidară şi umană nu reprezintă nişte aspecte care ar trebui să fie uitate şi îngropate – din contră, ar trebui să fim cât mai umani şi mai calzi, mai plini de sentimente şi să arătăm celor din jur că ne pasă, într-o lume care parcă devine tot mai rece, mai indiferentă şi mai concentrată pe planul profesional şi pe alte aspecte şi tot mai puţin spre lucrurile sufleteşti şi spirituale.

Nu este un lucru absolut deloc complicat să dăruim din timpul şi din afecţiunea noastră unor suflete care au atât de multă nevoie de ele. Unii oameni au mare nevoie de compasiune, de înţelegere, de dragoste şi de o vorbă bună şi caldă.

Societatea în care trăim este deja „bolnavă” şi suferindă de multe exemple negative şi pline de resentimente. Deşi trăim timpuri în care omul este pe fugă şi fiecare clipă este foarte preţioasă, ar trebui să ne oprim din goana noastră după avuţie şi să oferim oamenilor care au atât de multă nevoie o mângâiere, o îmbrăţişare, un lucru pe care banii nu-l pot cumpăra. Să oferim fericire. Ar trebui să acordăm familiei şi prietenilor mai multă atenţie.

Ar trebui ca, prin voluntariat, să oferim oamenilor din jurul nostru un zâmbet, o vorbă bună sau un strop de bucurie. Nu este un efort financiar, este un lucru foarte uşor de obţinut. Haideţi să ne implicăm mai mult pe plan social şi să fim alături de cei care au nevoie de noi.

Mai multe despre cât contează să îi ajuţi pe cei aflaţi la nevoie, vă invităm să citiţi într-un interviu realizat de cluju.ro:

1. Cum a început povestea We Care?

Povestea We Care a început de la o idee avută prin anul 2014. Ne gândeam cu Maria că ar fi frumos să începem să facem ceva şi pentru cei din jur, terminasem amândouă de curând facultăţile şi ne gândeam că avem aşa de mult timp liber pentru noi, sau cel puţin îndeosebi eu, pentru că nu făcusem voluntariat deloc, în timp ce Maria făcuse de la 13 ani, iar eu n-am făcut, n-am ştiut ceea ce înseamnă, adică mergeam cu nişte prieteni la nişte copii dintr-un sat din Cluj, şi stăteam cu ei, dar nu era acelaşi lucru, nu era repetitiv, nu era serios.

Şi atunci ne-am gândit să facem ceva serios. Am stat în chirie cu mai multe fete şi lor le-a surâs ideea asta, şi atunci am mers noi, patru fete la spitalul de Oncologie, am zis să încercăm acolo, pentru că acolo au cea mai mare nevoie copiii de noi. Ştiam că în week-end nu prea se duce multă lume şi am zis „hai să mergem noi”.

Am ales duminica, iar de la ora două la până la patru am început să mergem şi de atunci ne-au urmat oamenii. Am pus fiecare câte cinci lei, la început aveam vreo 15-20 de lei, am cumpărat materiale: plastelină, creioane, hârtie colorată şi s-au dus banii, dar cred că, mai mult decât faptul că am dat o sumă infimă, a fost bucuria de pe feţele lor. Nu se aşteptau să mergem şi să se joace cineva cu ei.

Timpul acela era mort pentru ei. Şi noi am îndepărtat chestia aia – letargia. Am început să desenăm, să colorăm şi a fost ca şi cum am adus bucuria acolo. A fost ceva deosebit.  De atunci oamenii ne-au urmat. Noi am postat şi pe Facebook ceea ce făceam, şi cumva acesta a fost primul pas spre începerea poveştii. Apoi ne-am pus întrebarea: de ce să mergem numai la un singur spital, hai să mai mergem la încă un spital, să mergem şi la Pediatrie 1 apoi la Pediatrie 2. Apoi au urmat centrele de plasament la care mergem, şi chiar în anul următor, în 2015, am început să mergem la azilele de bătrâni. Am zis: „de ce nu? noi putem să facem lucrul ăsta şi putem să-i sprijinim şi pe alţii.”

2. Care ar fi o experienţă frumoasă din cadrul campaniilor voastre?

Experienţele sunt frumoase tot timpul la We Care, în marea lor majoritate.  Şi ceea ce ne bucură cel mai mult la campanii este că află şi alţi oameni despre noi şi prin modul acesta pot să vină şi să participe la activităţile pe care noi le avem. Deci experienţele cele mai frumoase sunt când ni se măresc prietenii care doresc să se implice în activităţi şi cred că acesta este cel mai important lucru, pe lângă faptul că da, mai primim jucării, mai primim fonduri ca să continuăm activitatea, dar principalul nostru motiv pentru care facem şi aceste campanii este pentru că reuşim să ajungem la un număr mult mai mare de oameni.

3. Ce face echipa We Care, mai exact?

Echipa We Care, în fiecare week-end din fiecare lună, cu excepţia sărbătorilor, merge şi vizitează copiii de la orfelinate, copiii de la spitale şi bătrânii de la azilurile de bătrâni. Activităţile sunt în general recreative, ne jucăm cu copiii, iar cu bătrânii povestim, şi ne jucăm şah. Cam asta este ceea ce face echipa We Care – încercăm să le aducem un strop de bucurie pe chipurile acestor oameni, chiar dacă uneori ne gândim că este doar un mic lucru pe care noi îl facem în cele două ore, dar ştim că are o importanţă mare pentru cei care primesc vizita noastră.

4. Cum aţi ales acest nume? (We Care)

Cred că a fost mai degrabă o sclipire – în ideea că ne gândeam cum am putea să ne numim, fiindcă deja suntem un grup închegat şi ne ducem de ceva timp la spital, la azilul de bătrâni. Oare ce nume am putea să purtăm? Trebuie să fie ceva care să ne descrie, să ne caracterizeze: noi ce facem acolo? păi mergem la oameni şi facem activităţi cu ei, dar de ce? Pentru că efectiv îmi pasă de oamenii aceia – şi aşa s-a născut We Care – pentru că ne pasă şi pentru  că încercăm să dăm valul aceasta al nepăsării şi al faptului că lumea noastră e perfectă.

Da, poate că lumea noastră e perfectă, dar lumea unui copilaş care are o boală nu este aşa de perfectă şi atunci prin faptul că încerc să mă desprind de lumea mea şi să mă apropii de lumea lui şi să-i arăt că-mi pasă şi de boala lui, aşa că renunţ la o activitate de-a mea şi mă duc şi fac activităţi cu acea persoană, sau cu acel copil, pentru că-mi pasă. Nu arăt egoism, sau nu neapărat egoism, ci mai mult arăt empatie. Cred că ăsta-i cuvântul de bază – empatia. Îmi pasă şi sunt empatic cu tine.

5. Prin ce cuvânt v-aţi descrie activitatea dacă ar trebui să alegeţi unul singur?

Empatie.

6. De obicei, când au loc evenimentele şi campaniile pentru cei pe care-i ajutaţi? Există o perioadă specifică, sau pe tot parcursul anului?

Până acum, campaniile pe care le-am avut, s-au desfăşurat  în preajma Sărbătorilor de iarnă – am  avut o campanie care s-a desfăşurat de Crăciun. Am mai avut o campanie care a fost în toamna lui 2017, fiindcă ne-am dorit să ajutăm copiii de la un centru de plasament să aibă rechizite, şi atunci am avut campania „un ghiozdan pentru copii” şi am avut încă una, care a fost mai micuţă. Anul trecut în luna martie a fost prima ediţie. Atunci am vrut să le ducem bătrânilor de la centrul de îngrijire câte o floare de 1 sau de 8 martie, în perioada aceea a anului, şi a fost o reuşită. Dar campaniile mari ca să zic, au fost cele de Crăciun şi cele din toamnă, cu ghiozdanul pentru copiii de la orfelinate.

7. Cât de mare este echipa We Care?

Echipa We Care este mare şi este într-o continuă schimbare, pentru că oamenii vin la noi la activităţi şi vin pentru o anumită perioadă de timp – unii vin pentru jumătate de an, alţii vin pentru un an, şi nu putem să dăm un număr exact tot timpul, dar putem să spunem că undeva în jur de 100 de voluntari sunt activi constant. De aceea, nu putem să spunem câţi sunt mereu, pentru că unii renunţă să vină la voluntariat, sau poate s-au mutat din oraş, alţii au o problemă şi nu mai pot să participe, dar în general suntem cam 100 de oameni care continuă să facă activităţi.

8. Poate să devină oricine voluntar la voi?

Poate să devină voluntar orice om care are suflet bun şi care are şi un comportament adecvat locurilor în care mergem. Vrem să fim un exemplu acolo unde mergem, de aceea acceptăm lumea care doreşte să se implice, doar că ei trebuie să respecte regulile acelei instituţii – de exemplu la copiii din centrele de plasament unde mergem, nu vom accepta băutură alcoolică sau să se fumeze pentru  că ne dorim să fie un exemplu pentru copiii pe care-i vizităm.

9. We Care activează doar în Cluj, sau şi-n alte oraşe, respectiv localităţi?

Deocamdată, We Care este doar în Cluj, deşi am avut în ultimii doi ani nişte „tentative” ca să zic aşa, reuşind să strângem pacheţele pentru bătrânii de la azilul din Sighet, ne-au rămas ceva bani şi ne-am hotărât să-i ajutăm. Sunt 130 de bătrâni instituţionalizaţi acolo şi printre ei se mai află şi persoane cu anumite afecţiuni mintale, dar efectiv aşa de tare s-au bucurat şi anul acesta că le-am dat un pacheţel infim – era vorba de două portocale, o ciocolată şi o napolitană – deci s-au bucurat. Bucuria de pe chipul lor cred că n-o vom uita prea curând. Deocamdată suntem în Cluj, dar ajutăm şi azilul din Sighet.

10. Cum pot ajuta cei interesaţi?

Cei care sunt interesaţi să vină la noi, pot să ajute prin prezenţa lor la activităţi, pot să cumpere materiale pe care noi le folosim tot timpul: plastelină, culori şi toate celelalte materiale de care avem nevoie sau pot să dea vestea mai departe de ceea ce se întâmplă în Cluj, pentru că sunt conştientă că fiecare dintre mai cunoaşte prieteni care au timp destul şi se plictisesc şi nu au ce să facă şi atunci ar putea să investească două ore în viaţa cuiva.

11. Când va avea loc următoarea campanie şi ce pregătiţi?

O să facem o mică-mare campanie în martie. În 15 martie vom avea un eveniment la cazinoul din Parcul Central, şi acolo vom prezenta mai mult din ceea ce am realizat, şi vom dori să-i inspirăm şi pe alţii să vină alături de noi şi, de ce nu, să devină voluntarii noştri şi să inspire un copil, sau aşa cum spunem noi: să dăruiască un zâmbet.

12. Ce a însemnat 2017 pentru voi?

2017 a fost un an foarte frumos pentru noi, pentru că ne-am dat seama că putem să avem un impact mult mai mare decât ne-am imaginat: am avut primul eveniment We Care, prima ediţie la cazino, în primăvară, unde am putut să vedem şi alţi oameni în sală, ascultându-ne, nu doar voluntarii pe care noi îi cunoşteam, fiecare dintre voluntari şi-a adus alţi prieteni alături, şi au putut să audă despre We Care, iar cu această ocazie au devenit şi ei voluntari.

Am putut să realizăm un videoclip de prezentare, de care suntem cu toţii foarte mândri, şi am continuat să facem ceea ce am început – să avem activitatea neîntreruptă în locurile în care mergem. Am văzut că oamenii au fost foarte receptivi, având în vedere că am făcut campania de strângere de ghiozdane pentru copii în toamnă, nici nu ne aşteptam ca atâţia oameni să se implice şi să doneze – fiecare a donat un pix, un caiet, un ghiozdan, alţii au vrut să doneze bani, şi atunci am putut să cumpărăm şi pentru alţi copii ceea ce nu aveam încă necesar din ceea ce am primit. Şi de asemenea, campania din preajma Crăciunului, când am strâns cadouri pentru bunici a fost, de asemenea un succes. A fost, per ansamblu, un an frumos, şi ne aşteptăm la lucruri frumoase şi-n anul care vine.

13. Care ar fi câteva dintre dorinţele voastre pentru 2018?

Cred că să creştem ca şi asociaţie. Să învăţăm să fim leaderi, să fim mai profi în ceea ce facem, voluntarii noştri să crească, să ştim cum să ne raportăm la copiii din centre, din spitale, la bătrâni, să ne susţinem, pentru că tot ceea ce facem este voluntariat 100%, chiar şi din partea noastră. Să creştem pe toate nivelurile.