Medicii formați la buget, obligați să rămână în România? Rectorul UMF Cluj spune că propunerea premierului Ilie Bolojan este „legitimă”

Medicii formați la buget, obligați să rămână în România? Rectorul UMF Cluj spune că propunerea premierului Ilie Bolojan este „legitimă”

Rectorul Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca, Anca Dana Buzoianu, susține că ideea ca absolvenții de Medicină cu studii finanțate de la buget și rezidențiat plătit de stat să profeseze o perioadă obligatorie în România este „legitimă și merită discutată serios, cu reguli clare și aplicabile”, potrivit edupedu.ro.

Declarația vine în contextul anunțului făcut marți, 10 februarie 2026, de premierul Ilie Bolojan, care a propus introducerea unei obligații de a lucra „doi, trei, patru, cinci ani” în sistemul medical românesc pentru cei care au beneficiat integral de finanțare publică pe parcursul formării.

Poziția rectorului celei mai mari universități medicale din Transilvania adaugă un sprijin instituțional relevant într-o dezbatere care vizează direct exodul medicilor și dezechilibrul accentuat dintre mediul rural și cel urban.

Rectorul UMF Cluj: Formarea unui medic este o investiție majoră a societății

Anca Dana Buzoianu a declarat că pregătirea unui medic presupune un efort financiar considerabil din partea statului, iar pierderea specialiștilor imediat după finalizarea studiilor afectează direct sistemul public.

„Formarea unui medic este o investiție majoră a societății, iar această investiție se pierde atunci când sistemul de stat nu beneficiază deloc de competențele pe care le-a finanțat. Nu vorbim doar despre bugete, ci și despre accesul real al pacienților la servicii medicale, mai ales în zonele unde deficitul este deja critic”, a afirmat rectorul.

În opinia sa, o perioadă minimă de practică în România, după un parcurs educațional finanțat din fonduri publice, poate reprezenta „o soluție corectă”, cu condiția ca măsura să fie însoțită de mecanisme clare și echitabile.

Modelul „return of service”, practicat în alte state europene și nord-americane

Rectorul a invocat existența, în mai multe state, a unor forme de „return of service” sau programe de serviciu obligatoriu, în special acolo unde finanțarea publică este legată explicit de nevoia de personal medical în anumite regiuni.

Potrivit literaturii de specialitate citate în dezbatere, astfel de programe sunt utilizate pentru a direcționa temporar medicii către zone deficitare, în schimbul sprijinului financiar primit în timpul studiilor sau al rezidențiatului.

În România, deficitul de personal medical persistă în special în comunitățile rurale și în orașele mici, unde accesul la servicii medicale rămâne limitat, în pofida creșterii numărului total de absolvenți de Medicină.

Condițiile invocate de rector: criterii transparente, durată predictibilă și posturi sigure

Pentru ca obligația de a profesa în România să fie aplicabilă, rectorul UMF Cluj consideră esențială definirea unor reguli precise.

Printre condițiile enunțate se numără:

• criterii transparente de aplicare;
• o durată predictibilă a obligației;
• posibilitatea îndeplinirii acesteia în diverse structuri ale sistemului public – spitale, ambulatorii, medicină de familie;
• măsuri concrete de sprijin pentru tinerii medici, inclusiv posturi sigure, condiții adecvate de lucru, formare continuă și stimulente pentru zonele rurale și orașele mici.

„Este firesc să existe o responsabilitate față de comunitatea care finanțează formarea, dar obligația trebuie construită împreună cu soluții care să-i țină medicii aici. Altfel, riscăm să «legăm» medicii de un sistem care nu îi poate susține”, a declarat Anca Dana Buzoianu.

Ilie Bolojan: România pierde anual mii de medici formați în sistemul public

Premierul Ilie Bolojan a susținut, la Adunarea Generală a Asociației Comunelor din România, că fără o astfel de măsură statul continuă să finanțeze formarea unor specialiști care ulterior profesează în alte țări europene.

Potrivit acestuia, România are aproximativ 7.000 de absolvenți ai facultăților de Medicină, circa 4.000 aflați în rezidențiat, însă, după finalizarea pregătirii, doar aproximativ 1.000 ajung să fie angajați în sectorul public.

„Cel puțin câțiva ani de zile trebuie să lucrezi undeva în România, dar haideți să punem asta în practică”, a afirmat premierul, subliniind că în multe state europene medicii români se află pe primele locuri ca pondere în rândul specialiștilor străini.

Declarațiile premierului au fost făcute marți, 10 februarie 2026, iar tema obligativității pentru absolvenții de Medicină formați la buget urmează să fie analizată la nivel guvernamental, potrivit anunțului acestuia din cadrul reuniunii Asociației Comunelor din România.

sursa: edupedu.ro