Marcel Ionescu-Heroiu, Expert Senior Dezvoltare Urbană la Banca Mondială, a declarat, vineri, corespondentului MEDIAFAX că studiul realizat de Banca Mondială şi prezentat la Facultatea de Ştiinţe Politice, Administrative şi ale Comunicării (FSPAC) a UBB în cadrul prelegerii „Oraşe Magnet: Ce pot face oraşele româneşti pentru a fi mai atractive pentru oameni”, a avut ca scop regândirea politicii de dezvoltare regională pe perioada de programare 2021 – 2027, scrie ZF.ro.
„În ceea ce priveşte preferinţa oamenilor, s-a răspuns la un chestionar aplicat la nivel naţional în perioada martie – aprilie 2017 pe un eşantion de 1.250 de respondenţi care au fost întrebaţi în ce oraş din România s-ar muta dacă ar avea posibilitatea să se mute în alt oraş faţă de cel în care locuiesc.
15,32% din cei chestionaţi au răspuns că s-ar muta la Cluj-Napoca, oraşul fiind primul în top, atraşi de calitatea vieţii şi de serviciile de sănătate din oraş, educaţie universitară, locuri de muncă, mediul cultural-artistic dinamic, mediul economic activ, mai ales pe servicii cu valoare adăugată mare, cum ar fi IT, industria farmaceutică, consultanţă.
Cluj-Napoca este urmat de Bucureşti, cu 14,46% şi Timişoara, cu 11,88%. Studiul a fost făcut de Banca Mondială în colaborare cu Comisia Europeană, scopul fiind regândirea politicii de dezvoltare regională pe perioada de programare 2021 – 2027”, a declarat Ionescu-Heroiu pentru sursa citată.
Conform studiului, Cluj-Napoca se situează pe primul loc în România fiind cel mai atractiv oraş secundar în funcţie de Indicele de Magnetism care ia în considerare venitul firmelor pe cap de locuitor, salariul mediu, numărul de studenţi, investiţiile pe cap de locuitor.
Decanul FSPAC, Călin Hinţea, a afirmat şi el că rezultatele studiului Băncii Mondiale confirmă informaţiile din analiza strategică a municipiului Cluj-Napoca realizată de FSPAC precum şi conceptul strategic referitor la calitatea vieţii.
„Din punctul de vedere al dezvoltării strategice a Clujului, lupta cea mai mare se va da în atragerea resursei umane educate, care aduce valoare adăugată mare. Noi am mers pe economia bazată pe cunoaştere, servicii, cercetare-dezvoltare, IT”, a concluzionat Călin Hinţea.
sursa: ZF.ro sursa foto: Sebastian Cornea Photography
