Fiecare femeie vrea să se simtă în siguranță, confortabil, ba chiar respectată în zilele ciclului menstrual! Ceea ce este și firesc, având în vedere că multe dintre problemele genitale sunt cauzate (într-o mică sau mare măsură) de produsele de igienă intimă pe care le folosim rutinier.
Produsele convenționale de igienă menstruală au fost, vreme îndelungată, fabricate din materiale sintetice, îmbibate cu geluri superabsorbante și albite chimic cu dioxine, procese ce au vizat eficiența absorbției și aspectul ”curat” al produselor, dar nimeni nu și-a luat răgaz să le evalueze toxicitatea.
În ultimele două decenii, însă, doamnele și domnișoarele și-au dorit mai multă transparență legată de conținutul produselor (din ce e făcut, cum e tratat și ce substanțe pătrund în corpul lor), ceea ce a creat premisele dezvoltării și promovării conceptului de ”organic”.
Astfel, tamponul organic, corelat cu certificatele ecologice care garantează folosirea bumbacului 100 % fără pesticide și a proceselor de albire mecanică sau cu abur, a deschis calea către lansarea unei noi generații de absorbante și protejslipuri.
Impactul asupra florei vaginale: perspective medicale
Vaginul ”găzduiește” un ecosistem microbian complex, dominat, în mod normal, de specii de Lactobacillus (în special L. crispatus, L. iners, L. jensenii și L. gasseri), care mențin un pH acid (între 3,8 și 4,5) și produc substanțe antimicrobiene (acid lactic, peroxid de hidrogen și bacteriocine) cu rol protector împotriva patogenilor Gardnerella vaginalis sau Escherichia coli.
Compoziția și stabilitatea acestei microbiote fluctuează ușor în timpul ciclului menstrual, dar în condiții normale, revenirea la un profil dominat de lactobacili se produce rapid după terminarea menstruației. Materialele folosite în produsele de igienă intimă pot influența atât abundența, cât și diversitatea speciilor bacteriene; de exemplu, un studiu longitudinal randomizat, desfășurat pe șapte voluntare, a comparat evoluția comunităților microbiene pe parcursul a trei cicluri consecutive, utilizând tampon și absorbante fabricate din materiale diferite; rezultatele au arătat că, deși variațiile naturale legate de fazele ciclului menstrual erau predominante, compoziția florei prezenta fluctuații ușor mai mari în cazul tamponului din materiale sintetice, comparativ cu tamponul cu fibre naturale, deși aceste diferențe nu au fost întotdeauna semnificative statistic.
Produsele convenționale, multe create dintr-un amestec de bumbac și rayon și îmbibate cu geluri superabsorbante, absorb și sângele menstrual, și secrețiile naturale ale vaginului, ceea ce poate duce la uscarea mucoasei și la modificări ale pH-ului local.
Această uscăciune poate reduce temporar numărul de lactobacili și crește riscul de dezechilibru microbian (dysbioză), favorizând apariția candidozei sau a vaginitei bacteriene. În plus, procesele de albire chimică cu clor sau cu agenți înălbitori pot lăsa reziduuri de dioxine, substanțe cu potențial iritant și disruptiv pentru flora vaginală.
Deși FDA reglementează nivelurile de contaminanți, rapoarte recente subliniază că tampoanele clasice pot conține compuși organici volatili și particule fine care traversează bariera mucoasei, cu posibil efect proinflamator local. Evident, asta nu înseamnă că toate femeile vor dezvolta dezechilibre, însă femeile cu predispoziție la infecții repetate pot observa agravarea simptomelor de mâncărimi, secreții anormale, senzație de arsură în perioadele menstruale.
Pe de altă parte, produsele certificate organic (care utilizează bumbac 100 % nealbite chimic și cultivate fără pesticide sau erbicide), precum cele ale Femi.Eko®, oferă un mediu mai protector pentru microbiota vaginală. Date preliminare dintr-o meta-analiză a arătat că utilizatoarele de produse organice au raportat o revenire mai rapidă la starea inițială a microflorei post menstruație și un număr mai mic de episoade de prurit sau disconfort vaginal.
Cu toate că studiile clinice de mare amploare lipsesc încă, dovezile existente sprijină ipoteza că materialele pure, necolorate permit menținerea pH-ului acid și a raportului optim al speciilor dominante, reducând astfel riscul de infecții și recurență a simptomelor neplăcute.
Confortul și experiența utilizatoarelor
Confortul nu înseamnă doar capacitatea de absorbție, ci și senzația tactilă, eliminarea mirosurilor neplăcute și lipsa iritațiilor. Produsele tradiționale, îmbogățite cu geluri superabsorbante, pot crea microclimat cald-umed care favorizează transpirația și apariția disconfortului.
În schimb, bumbacul organic are un grad de porozitate și respirabilitate mai mare, permițând evaporarea transpirației. Multe femei raportează că tampoanele organice, chiar dacă au uneori o absorbție marginal mai mică decât cele cu gel superabsorbant, oferă un confort superior pe termen lung, cu mai puține senzații de arsură sau înțepături la scoatere.
Studii clinice relevante
Un exemplu elocvent este studiul ”The safety assessment of tampons: illustration of a comprehensive approach”, publicat în Frontiers in Reproductive Health. În cadrul unei cercetări aleatorie, participanții au utilizat patru tipuri comerciale de tampoane – inclusiv un tampon cu miez de bumbac organic – pe perioade consecutive de luxație menstruală. Analizele de secvențiere 16S rRNA ale fluidului vaginal nu au evidențiat modificări semnificative în diversitatea alfa sau beta a microbiotei între tamponul organic și cele convenționale, fluctuațiile observate fiind atribuite în principal variabilității individuale între subiecți. De asemenea, testele in vitro au arătat o reducere a creșterii Staphylococcus aureus și a producției de exotoxină TSST-1 în prezența tuturor tamponelor testate, sugerând un profil de siguranță comparabil între ele.
Într-un alt studiu de referință, raportat în American Journal of Obstetrics and Gynecology, participantele au folosit timp de patru cicluri fie tampoane standard, fie tampoane cu design special (film perforat), alternând apoi tipurile. Rezultatele au arătat că, deși menstruația induce în mod natural schimbări temporare în compoziția comunităților microbiene (de exemplu, o scădere ușoară a Lactobacillus crispatus în zilele de flux maxim), revenirea la profilul pre-menstrual s-a produs în aceeași manieră atât după utilizarea tamponului convențional, cât și a celui ”inovat” – fără diferențe semnificative statistic în momentele de recuperare a stării inițiale.
foto: freepik.com/sosiukin
