Centrul de Studii Transilvane al Academiei Române – Filiala Cluj aniversează, în acest an, 25 de ani de la reînființare.
Manifestările organizate în cinstea acestui eveniment, derulate în data de 2.11.2016, cuprind o serie de prelegeri și conferințe științifice, un moment muzical susținut de Cvartetul Quartz și o expoziție de carte care reflectă activitatea editorială a Centrului de Studii Transilvane.
Ședința festivă va începe de la ora 11.00, în Aula Magna a Universității Babeș-Bolyai. Vor lua cuvântul Acad. prof. dr. Ioan-Aurel Pop, rectorul Universității Babeș-Bolyai și directorul Centrului de Studii Transilvane, Acad. prof. dr. Emil Burzo, președintele Filialei Cluj a Academiei Române, Prof. dr. Liviu Maior, Acad. prof. dr. Ionel Haiduc.
Centrul de Studii Transilvane este un institut de cercetare aflat în structura Filialei Cluj a Academiei Române, cu o bogată activitate ştiinţifică şi editorială. Centrul îşi are originile în epoca interbelică, sub forma Centrului de Studii şi Cercetări privitoare la Transilvania, înfiinţat în 1942 în cadrul Universităţii „Regele Ferdinand I” din Cluj-Napoca, aflată, în acele vremuri, în refugiu la Sibiu. Sub conducerea lui Silviu Dragomir, Centrul a publicat numeroase cărţi, a găzduit conferinţe, a publicat revista Revue de Transylvanie, publicație exclusiv în limbi de circulație internațională.
În anul 1944, Centrul a fost transferat la Cluj, unde sub coordonarea savantului Silviu Dragomir a contribuit la întocmirea documentaţiei necesare delegației României la Conferința de Pace de la Paris, pentru a apăra și justifica drepturile istorice ale țării noastre asupra Transilvaniei.
Activitatea de sine stătătoare a Centrului de Studii şi Cercetări privitoare la Transilvania a încetat în 1948, prin includerea sa, alături de alte entități de cercetare în cadrul Institutului de Istorie și Filozofie al Academiei Republicii Populare Române, Centrul fiind, în fapt, desfiinţat prin acest act.
În 1991, Centrul a renăscut ca departament clujean al Fundaţiei Culturale Române, condusă la vremea respectivă de scriitorul Augustin Buzura. Reînființarea sa a beneficiat de sprijinul nemijlocit al savantului David Prodan, printre puținii aflați încă în viață, dintre specialiștii de vârf, colaboratori ai fostului Centru, de implicarea necondiționată a unor universitari clujeni între care prof. univ. dr. Liviu Maior, care a și devenit întâiul său director.
Profitând de noua libertate de exprimare, de dispariţia constrângerilor ideologice, de deschiderea spre mediile ştiinţifice internaţionale, institutul s-a remarcat printr-o activitate intensă, concretizată prin publicarea trimestrială și la zi a revistei Transylvanian Review (continuatoarea publicației Revue de Transylvanie și din anul 2008 singura revistă de istorie din România indexată ISI Thomson Reuters), prin editarea a sute de cărţi, majoritatea în limbi străine, prin organizarea a zeci de conferinţe internaţionale, cu participarea unor nume sonore ale cercetării istorice occidentale.
Centrul de Studii Transilvane a funcționat din anul 1991 în cadrul Fundației Culturale Române, iar după metamorfozarea acesteia din anul 2003 în componența Institutului Cultural Român. O nouă etapă în existența Centrului a reprezentat-o includerea, începând cu anul 2007, în structura Academiei Române – Filiala Cluj. Centrul a desfășurat și desfășoară în continuare o activitate susținută, în cadrul căreia un loc important îl ocupă promovarea, în mediile științifice internaționale, a rezultatelor cercetărilor referitoare la istoria, cultura și civilizația Transilvaniei, ca parte integrantă a României.
