Statistică îngrijorătoare: Copii care devin părinți: 303 mame adolescente în Cluj, într-un singur an
Un număr de 303 fete cu vârste între 15 și 19 ani au devenit mame în județul Cluj, în 2024, conform datelor incluse în harta realizată de Salvați Copiii România. Cifra plasează județul în categoria celor care depășesc pragul de 300 de nașteri la adolescente.
În ierarhia națională, Clujul ocupă locul 23, la distanță de județe precum Mureș, Brașov sau Dolj, unde valorile sunt considerabil mai ridicate. Fenomenul rămâne însă relevant, în contextul în care, la nivel național, aproape una din zece nașteri provine de la mame cu vârste între 15 și 19 ani.
Din totalul de 143.637 de nașteri înregistrate în România în 2024, 13.018 au fost la adolescente între 15 și 19 ani, iar 601 la fete sub 15 ani.
Clujul, peste pragul de 300 de nașteri la adolescente, dar sub județele cu cele mai ridicate valori
Cele 303 cazuri raportate în 2024 indică o prezență constantă a maternității timpurii în județ. Deși nu se află în topul clasamentului, Clujul rămâne peste județe precum Hunedoara, Gorj sau Tulcea, unde cifrele sunt semnificativ mai mici.
Pe primul loc se află Mureș, cu 813 mame adolescente, urmat de județe precum Brașov și Dolj, care înregistrează, de asemenea, valori ridicate.
601 nașteri la fete sub 15 ani și cazuri repetate de maternitate în minorat
La nivel național, 601 fete sub 15 ani au devenit mame în 2024. În 23 dintre aceste situații, era deja vorba despre a doua naștere, iar o adolescentă care nu împlinise 15 ani a devenit mamă pentru a treia oară.
În același an, pentru 652 de fete care au născut înainte de 19 ani, nașterea din 2024 a reprezentat al treilea copil.
Cele mai multe cazuri de mame sub 15 ani au fost înregistrate în Mureș – 60, Bacău – 34, Bihor – 31, Dolj – 29 și Brașov – 27, potrivit datelor prezentate de organizație.
Legislația actuală și dezbaterea privind educația pentru sănătate în școli
Salvați Copiii România atrage atenția că fenomenul maternității timpurii este direct legat de lipsa unei educații pentru sănătate coerente și accesibile.
Actuala legislație prevede că educația sexuală se poate desfășura în școli abia din clasa a VIII-a și doar cu acordul scris al părinților. Reprezentanții organizației consideră această abordare inadecvată, în condițiile în care răspunderea penală începe de la 14 ani, iar consimțământul medical este reglementat de la 16 ani.
Un studiu citat de organizație arată că, deși 66% dintre minore afirmă că au primit informații despre educația sexuală, aproape 30% spun că acestea provin de la rude, prieteni sau colegi.
Propuneri legislative și intervenții în peste 400 de comunități
Organizația propune modificarea Legii 272/2004 și a Legii învățământului preuniversitar, astfel încât educația pentru sănătate să devină disciplină obligatorie încă din învățământul preșcolar, cu curriculum unitar și cadre didactice formate specific.
Experiența internațională este invocată drept argument. Danemarca și Olanda au introdus educația sexuală obligatorie de la vârste fragede și au înregistrat scăderi semnificative ale ratelor de sarcini la adolescente. O meta-analiză UNESCO din 2021, care a analizat date din 155 de țări, arată că educația sexuală comprehensivă poate reduce cu până la 50% sarcinile nedorite la adolescente.
La nivel național, Salvați Copiii România a lucrat în peste 400 de comunități rurale și în toate maternitățile din țară, ajungând la peste 459.500 de mame, gravide și copii de până la 5 ani, iar programele derulate au dus la creșterea ratei vaccinării și la acces mai bun la consultații prenatale pentru gravidele vulnerabile.
Image by Pexels from Pixabay
