Social & Cultura

4 investigații recomandate pentru boli de inimă

4 investigații recomandate pentru boli de inimă

În sfera bolilor cardiace pot fi încadrate un număr mare și variat de afecțiuni care pot fi prezente atât la nivelul inimii, cât și al vaselor de sânge.

Câteva dintre cele mai comune boli cardiovasculare includ aritmia, boala coronariană, malformații congenitale cardiace și probleme asociate cu valvele inimii sau cu mușchiul cardiac [1].

Având în vedere severitatea acestor afecțiuni, de-a lungul timpului, au fost create numeroase investigații pentru a evidenția cu exactitate tipul bolii de inimă și tratamentul corespunzător. Află în continuare câteva dintre aceste investigații pentru a fi mai bine informat în legătură cu opțiunile pe care le ai la dispoziție.

Analize de sânge

Infarctul de miocard lezează mușchiul inimii (miocardul). Atunci când mușchiul este lezat, corpul eliberează în sistemul sangvin substanțe specifice asociate cu această problemă.

Prin măsurarea valorilor acestor substanțe prezente în sânge, medicul poate avea o idee mai bună asupra amplorii leziunilor apărute la nivelul miocardului.

Mai mult decât atât, tot prin aceste analize, se poate verifica și nivelul grăsimilor din sânge pentru a determina riscul de apariție a aterosclerozei (îngustarea vaselor sangvine) [2].

În funcție de simptomele prezentate și de factorii care pot crește riscul de dezvoltare a anumitor afecțiuni cardiace, medicul va putea cere efectuarea unor analize de sânge specifice.

Ecocardiografia transesofagiană

Această investigație reprezintă un tip special de ecocardiografie, adică un test imagistic bazat pe ultrasunete.

În timpul procedurii eco transesofagiene, se introduce în esofag un tub subțire și lung care este prevăzut cu un transductor pentru a emite și a recepționa ultrasunete. Obiectivul acestei investigații este de a obține imagini mai clare ale inimii care nu sunt obstrucționate de coaste sau alte structuri din corp.

În urma acestui test, medicul poate obține informații legate de:

  • dimensiunea inimii și a pereților săi;
  • capacitatea de pompare a sângelui;
  • prezența țesuturilor anormale în jurul valvelor, lucru care poate indica existența unei infecții sau cancer;
  • probleme asociate cu valvele inimii;
  • existența cheagurilor de sânge în camerele inimii.

Ecocardiografia transesofagiană poate fi recomandată pentru a verifica prezența aterosclerozei, cardiomiopatiei, prezența malformațiilor cardiace dobândite, insuficiența cardiacă și multe altele [3].

Electrocardiografia

Electrocardiografia sau EKG-ul este un test neinvaziv și nedureros prin care se verifică impulsurile electrice de la nivelul inimii.

Informațiile sunt obținute prin atașarea unor electrozi pe piept și pe membrele pacientului, urmând ca semnalele electrice să fie înregistrate o perioadă specifică, în funcție de tipul EKG-ului efectuat.

Prin realizarea acestui test, medicul poate observa prezența unei tulburări de ritm cardiac (aritmie), potențiala îngustare a unei artere coronare sau dacă a existat un infarct de miocard.

Este posibil ca medicul să recomande această investigație dacă există simptome precum durere la nivelul pieptului, palpitații, amețeală sau oboseală persistentă, toate acestea fiind asociate și cu anumite afecțiuni cardiace [4].

Angiografia coronariană

Angiografia coronariană sau coronarografia este o investigație minim invazivă care folosește catetere, raze x și substanță de contrast pentru a verifica structura vaselor sangvine și fluxul sângelui.

Prin această procedură, se poate observa îngustarea arterelor coronare și întreruperea circulației sangvine către inimă, lucru care poate fi cauzat de depunerea plăcilor de aterom și de acumularea de grăsimi pe pereții vaselor de sânge (ateroscleroză).

În timpul coronarografiei, medicul intervenționist va introduce un cateter printr-o arteră specifică pe care îl va ghida apoi până la locația dorită cu ajutorul razelor X. Odată ajuns la locul potrivit, acesta va elibera substanța de contrast în sistemul circulator pentru a observa fluxul sangvin și pentru a determina dacă există sau nu anumite regiuni îngustate [5].

Întrucât bolile cardiace pot avea numeroase cauze și pot fi severe sau chiar fatale, este recomandată efectuarea investigațiilor corespunzătoare dacă există simptome sau factori de risc specifici. Discută cu un doctor despre simptomele tale pentru a primi atenția medicală necesară!

Referințe:

  1. “Heart Disease.” Mayo Clinic, Mayo Foundation for Medical Education and Research, www.mayoclinic.org/diseases-conditions/heart-disease/symptoms-causes/syc-20353118. Data accesării: 06.01.2023
  2. Common Medical Tests to Diagnose Heart Conditions, www.healthywa.wa.gov.au/Articles/A_E/Common-medical-tests-to-diagnose-heart-conditions. Data accesării: 06.01.2023
  3. “Transesophageal Echocardiogram.” Transesophageal Echocardiogram | Johns Hopkins Medicine, www.hopkinsmedicine.org/health/treatment-tests-and-therapies/transesophageal-echocardiogram. Data accesării: 06.01.2023
  4. “Electrocardiogram (ECG or EKG).” Mayo Clinic, Mayo Foundation for Medical Education and Research, www.mayoclinic.org/tests-procedures/ekg/about/pac-20384983. Data accesării: 06.01.2023
  5. “Coronary Angiography: Medlineplus Medical Encyclopedia.” MedlinePlus, U.S. National Library of Medicine, medlineplus.gov/ency/article/003876.htm. Data accesării: 06.01.2023


Site creat de