Un studiu realizat în Cluj arată o realitate gravă: Aerul este dăunător pentru sănătatea clujenilor în peste 200 de zile pe an

Un studiu realizat în Cluj arată o realitate gravă: Aerul este dăunător pentru sănătatea clujenilor în peste 200 de zile pe an

Calitatea aerului a devenit una dintre temele centrale ale agendei urbane din România, însă datele generale, raportate la nivel național sau regional, spun rareori întreaga poveste. În 2025, Cluj-Napoca a fost unul dintre puținele orașe din țară în care poluarea a putut fi analizată cu o rezoluție fină, de cartier și de oră, pe baza unei rețele comunitare dense de senzori.

Peste 1,8 milioane de măsurători validate, colectate pe parcursul unui an calendaristic complet, oferă o imagine detaliată asupra expunerii reale la particule în suspensie PM2.5 și PM10.

Datele provin din rețeaua comunitară „Strop de Aer” și pot fi consultate public prin platformele cluj-napoca.pulse.eco și cluj-napoca.aqi.eco.

Analiza acestor date permite nu doar calcularea mediilor anuale, ci și identificarea episoadelor scurte, dar intense de poluare, considerate cele mai relevante pentru sănătatea publică urbană.

De ce datele locale schimbă modul în care înțelegem poluarea aerului urban

Poluarea aerului nu este uniform distribuită în interiorul unui oraș. Valorile pot varia semnificativ între cartiere, între străzi paralele sau chiar între ore diferite ale aceleiași zile. Stațiile oficiale, puține la număr, oferă o imagine generală, dar nu surprind aceste diferențe de microclimat urban.

În 2025, rețeaua „Strop de Aer” a funcționat cu 48 de senzori comunitari activi, amplasați în zone rezidențiale, în apropierea școlilor, pe artere cu trafic intens și lângă spații verzi. Această distribuție a permis o analiză spațială detaliată, rar întâlnită în studiile de mediu din România.

Cum au fost colectate și analizate datele de calitate a aerului în 2025

Pe parcursul anului analizat au fost înregistrate 1.875.310 măsurători unice validate, dintre care 937.640 pentru PM2.5 și 937.670 pentru PM10. Fiecare senzor a generat, în medie, aproximativ 3.900 de măsurători anual, echivalentul a peste 100 de înregistrări zilnice.

Datele au fost agregate orar, zilnic și lunar, analizate pe locații și comparate cu pragurile stabilite de Organizația Mondială a Sănătății în 2021. Această abordare a permis identificarea nu doar a tendințelor generale, ci și a vârfurilor de poluare cu durată scurtă, considerate critice din perspectiva efectelor asupra sănătății.

PM2.5 și PM10: particulele invizibile cu impact major asupra sănătății

PM2.5 reprezintă particule extrem de fine, invizibile cu ochiul liber, capabile să pătrundă adânc în plămâni și, ulterior, în fluxul sanguin. Numeroase studii le asociază cu boli cardiovasculare, afecțiuni respiratorii cronice și scăderea speranței de viață. Pragul recomandat de OMS pentru media anuală este de 5 µg/m³.

PM10 include particule mai mari, care irită căile respiratorii și sunt strâns legate de trafic rutier, praf și resuspensie. Pentru acestea, pragul OMS al mediei anuale este de 15 µg/m³.

Evoluția anuală a PM2.5 și PM10 arată o poluare sezonieră, dar persistentă

Analiza mediilor zilnice și lunare din 2025 indică un tipar clar. În lunile de iarnă, din ianuarie până în martie și din noiembrie până în decembrie, valorile pentru PM2.5 și PM10 cresc semnificativ, cu episoade frecvente de depășire a pragurilor recomandate.

În perioada de vară, în special între mai și august, concentrațiile de PM2.5 scad considerabil. PM10 rămâne însă prezent, mai ales în zonele cu trafic intens, ceea ce sugerează o influență constantă a activităților urbane asupra calității aerului.

Peste 60% din zilele anului au depășit recomandările OMS pentru PM2.5

Una dintre cele mai relevante analize pentru sănătatea publică vizează numărul de zile în care aerul nu respectă valorile recomandate.

În 2025, 222 de zile au înregistrat o medie zilnică PM2.5 peste pragul OMS de 5 µg/m³. Dintre acestea, 70 de zile au depășit nivelul de 15 µg/m³, considerat pragul pentru expunerea pe 24 de ore.

Aceste date indică o expunere cronică, nu episoade izolate. Aproape o zi din cinci a fost caracterizată de niveluri ridicate de poluare, cu potențial impact asupra sănătății populației urbane.

De ce media anuală nu surprinde vârfurile periculoase de poluare

Analiza distribuțiilor statistice, inclusiv a percentilei 95, arată că majoritatea zilelor se încadrează în intervale moderate. Totuși, apar frecvent vârfuri severe, cu valori care depășesc semnificativ recomandările OMS.

Percentila 95 indică aproximativ 30 µg/m³ pentru PM2.5 și 56 µg/m³ pentru PM10. Aceste niveluri sunt de până la șase ori mai mari decât pragurile recomandate și sunt suficiente pentru a declanșa efecte acute asupra sănătății, în special în rândul grupurilor vulnerabile.

Zonele cu trafic și cartierele dense concentrează cele mai ridicate valori

Analiza spațială evidențiază diferențe clare între zonele orașului. Valorile cele mai mari sunt asociate cu arterele cu trafic intens, dar și cu cartierele rezidențiale dense, unde circulația locală și încălzirea rezidențială contribuie cumulativ la poluare.

Diferențele observate între școli, străzi și zone mai aerisite sugerează că sursele de poluare sunt predominant locale. Dacă particulele ar proveni în principal din afara orașului, valorile ar fi mult mai uniforme la nivel urban.

Tiparele PM2.5 și PM10 indică surse urbane distincte de poluare

Datele permit identificarea unor semnături diferite pentru cele două tipuri de particule. PM10 este corelat în mod constant cu traficul rutier și cu resuspensia prafului, în timp ce PM2.5 este mai pronunțat în sezonul rece, fiind asociat cu încălzirea rezidențială și cu stagnarea atmosferică.

Poluarea rezultată este produsă în interiorul orașului și redistribuită în funcție de trafic, temperatură și condiții meteorologice locale.

Cum se traduce poluarea măsurată în activitățile zilnice din oraș

În condiții de aer poluat, mersul pe jos implică o respirație mai intensă și, implicit, inhalarea unui volum mai mare de particule. Expunerea crește exact în momentele de activitate fizică moderată.

În zilele cu valori ridicate de PM2.5, sportul în aer liber poate avea beneficii diminuate, iar riscul cardiovascular crește. Copiii, care respiră mai rapid și au plămânii în dezvoltare, sunt afectați disproporționat de expunerea repetată. Pentru vârstnici, riscul de evenimente cardiovasculare crește, iar prezența spațiilor verzi nu garantează automat un aer mai curat.

Rolul rețelelor comunitare în completarea monitorizării oficiale

Stațiile oficiale de monitorizare sunt esențiale, dar insuficiente pentru a surprinde realitatea fiecărui cartier. Rețelele comunitare de senzori fac vizibile diferențele locale, democratizează accesul la informație și permit luarea unor decizii informate, atât la nivel individual, cât și la nivel de politici publice.

Fără implicarea cetățenilor și a inițiativelor locale, o mare parte din aceste date nu ar fi fost disponibile pentru analiză publică.

Episoadele cele mai poluate și intervalele orare critice din 2025

Distribuția zilnică a concentrațiilor ridicate arată că episoadele severe de poluare sunt concentrate în special în sezonul rece. Analiza pe intervale orare indică vârfuri recurente dimineața și seara, corelate cu orele de trafic intens și cu activitățile urbane zilnice.

Datele orare sugerează că expunerea maximă nu este uniformă pe parcursul zilei, ci se concentrează în ferestre predictibile, cu relevanță directă pentru planificarea activităților urbane și a măsurilor de reducere a poluării.

Sursa foto: Shutterstock