Social & Cultura

Arta de a nu pierde timpul | De ce amânăm lucrurile, în mod nejustificat?

procastinare

Numele meu este Magdalena Rus și vă scriu în calitate de consilier pentru dezvoltare personală. In ultima vreme am învățat multe lucruri pe care aș vrea să vi le împărtășesc și vouă. Dar numai acelora care sunt nemulțumiți din când în când de felul în care își trăiesc viața. Pe ceilalți îi invit să ne împărtășească și nouă secretele reușitei lor. Nu am să vă spun lucruri noi, majoritatea le știți, nu am să vă propun rețete miraculoase pentru dezvoltare, vă spun doar că se poate trăi mai bine. E nevoie  să vă descoperiți resursele și să învățați să acționați în concordanță cu valorile voastre. Este vorba de autocunoaștere, nimic mai mult. Apoi, totul vine de la sine.

Vă supun atenției pentru început una dintre cele mai frecvente cauze care provoacă nemulțumire în rândul oamenilor, este vorba despre Procrastinare.

Ce înseamnă procrastinare? Inseamnă să amâni în mod nejustificat începerea unei acțiuni cu toate că ești conștient de greșeala pe care o faci. Din păcate tergiversarea lucrurilor este de natură ereditară, este o problemă genetică si merge mână în mână cu impulsivitatea. Tendința de a amâna lucrurile până în ultima clipă s-a format pe parcursul a mii și mii de ani și acum este aproape înrădăcinată în noi. Cu puțin efort însă ne putem modifica obiceiurile și ne putem schimba comportamentele. Trebuie doar să ne dorim, dar aici intervine un alt factor important, motivația, care de multe ori lipsește. Cum ne motivăm? O altă problemă cu care ne confruntăm zilnic. Dar asupra ei vom reveni. Să vedem cum scăpăm de procrastinare și cum o ținem sub control ca să nu devină cronică. 90% dintre persoanele intervievate se consideră procrastinatori. Ceilalți 10% sunt, dar nu recunosc. Delăsarea este atât de obișnuită, precum băutul cafelei dimineața. A pune capăt delăsării este unul dintre cele mai frecvente țeluri pe care oamenii din întreaga lume și din orice perioadă istorică și le propun. Tinerii sunt cei mai mari procrastinatori și în special studenții. Pe măsură ce înaintăm în varstă nu ne mai permitem acest lux.

Una dintre trăsăturile de personalitate răspunzătoare de procrastinare este impulsivitatea, nerăbdarea cu care se trăiește momentul și dorința de a avea totul acum. Autocontrolul și amânarea recompenselor sunt procese greu de îndeplinit de către persoanele impulsive. Acestea nu sunt pur și simplu capabile de a îndura suferințe sau neplăceri pe termen scurt, pentru caștiguri pe termen lung. Procrastinați sau nu, trebuie să aveți grijă că timpul trece. Marc Aureliu zicea așa:” Gandiți-vă la toți acei ani în care v-ați spus „O să fac asta maine” și la faptul că zeii v-au acordat iar și iar perioade de grație de care nu ați profitat. A sosit momentul să înțelegeți că sunteți parte a Universului, născuți din natură și că timpul de care dispuneți are și el limitele sale”. Eu am înțeles asta într-un final, dar tot procrastinez și tot sunt impulsivă.

Oamenii cu așteptări modeste de la viață procrastinează mai mult. Unii procrastinează în legătură cu temele școlare, cel mai probabil pentru că le consideră dificile, alții în legătură cu sănătatea lor, de exemplu cu începerea unui program de exerciții fizice, sau de hrănire mai echilibrată, asta pentru că nu sunt siguri că îl pot duce la bun sfârșit. Șomerii procrastinează în privința căutării unei slujbe, pentru că sunt descurajați de șansele de a fi angajați. Acești oameni, în timp, tind să creadă că vor fi pe veci neajutorați, fie pentru că au avut o primă slujbă care nu le-a adus succes, fie pentru că au avut o copilărie dură marcată de reguli stricte, impuse de familie sau de colegii de clasă, fie din alte motive. Deseori interiorizăm fixațiile dobândite în copilărie și le purtăm în noi mult timp după ce am plecat de acasă sau am părăsit curtea școlii. Percepția de sine învățată, devine astfel o profeție care se autoîmplinește. Așteptându-ne la eșecuri, le transformăm în certitudini. Ne ferim să facem schimbări și să ne străduim cu adevărat, iar rezultatul este și mai multă procrastinare.

Cum scăpăm de procrastinare? Stabilindu-ne obiective!

Fixarea de obiective, este cea mai bună soluție pentru combaterea procrastinării. Faceți din țelurile pe care vi le-ați propus, obiective cât mai provocatoare și mai pline de semnificație. Veți crește asfel motivația.

Etape în stabilirea obiectivelor, propuse de Piers Steel, doctor în Psihologie, cercetător și procrastinator (https://procrastinus.com/)

  1. „1. Reprezentați-vă obiectivele în termeni specifici, pentru a ști cu certitudine când anume vă propuneți să le atingeți. Ce anume trebuie să faceți în acest sens și până când? Inlocuiți „a face decontul de cheltuieli” cu „a strânge toate chitanțele, a le pune în ordine și a le înregistra până mâine la prânz”.
  2. Impărțiți obiectivele pe termen lung într-o serie de obiective pe termen scurt. Referitor la sarcinile deosebit de dificile, începeți prin a vă stabili un miniobiectiv pentru a elimina tensiunea motivațională de suprafață. De exemplu, dacă vă fixați ca scop parcurgerea primelor pagini dintr-o lectură obligatorie, foarte probabil veți sfârși prin a citi întregul text.
  3. Structurați-vă obiectivele în deprinderi cu desfășurare regulată, la același timp și în același loc. Predictibilitatea vă este aliatul de nădejde, deci luați un creion și notați-vă în program sarcinile recurente. Mai bine chiar, folosiți un marker permanent.”

Inspirat din cartea „Arta de a (nu) pierde timpul”, de Piers Steel, doctor în Psihologie, cercetător, procrastinator.

Aveți nevoie de ajutor în lupta cu procrastinarea? Sunați la 0736.281.810. Prin intermediul Asociației „Vreau să trăiesc liber”, beneficiați de consiliere gratuită. Succes!

De asemenea, a fost creat si un grup de Facebook pentru procrastinatori. Il puteti accesa aici.



Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Site creat de