Ce trebuie să cuprindă o evaluare cardiologică

Cardiologia este acea specialitate medicală care se ocupă cu diagnosticarea, tratarea și prevenirea afecțiunilor cardiace. Bolile cardiovasculare reprezintă principala cauză de deces prematur în Europa, iar cele mai multe decese intervin subit, înainte să se producă orice intervenție medicală.

Când trebuie să te prezinți la medic

În general, bolnavii ajung la doctor atunci când au dureri, sau după ce au amânat deja foarte mult timp consultul cardiologic, ceea ce le agravează boala foarte tare. Iată când este bine să faci un consult la medicul cardiolog, inclusiv la specialiștii de la spitalul de cardiologie Cluj:

când recomandarea vine din partea medicului de familie;
când ai în familie antecedente de boli cardiovasculare (accident vascular cerebral, infarct miocardic);
dacă ai un nivel crescut al colesterolului;
dacă ai hipertensiune arterială (valorile normale ale tensiunii arteriale sunt sub 140/90 mmHg. Nu contează sexul sau vârsta);
dacă fumezi, pentru că fumatul reprezintă un risc major pentru bolile de inimă.
dacă ai diabet zaharat. Această afecțiune reprezintă un risc suplimentar de boală cardiovasculară.
dacă ai un exces ponderal important. Obezitatea este de asemenea un risc major pentru bolile cardiovasculare.
dacă ai vârsta peste 45 de ani la bărbați și 55 de ani la femei.
dacă ești o persoană sedentară și mai ales dacă ai o dietă nesănătoasă (consum excesiv de sare și grăsimi animale).

De asemenea, este foarte important să consulți un cardiolog dacă prezinți unul dintre următoarele simptome:

durere toracică anterioară (angină pectorală). Apare de obicei după efort, dar se poate manifesta și în stare de repaus. Durează aproximativ 15 minute și cedează la repaus sau după administrarea de nitroglicerină sublingual. Dacă durează mai mult de 20 de minute și apar transpirații, sau scăderea tensiunii arteriale, poate fi vorba despre un infarct miocardic.
dispnee sau dificultate de respirație, mai ales în cursul nopții sau în timpul efortului.
leșin.
palpitații.
oboseală permanentă.
tuse cardiacă.

În ce constă evaluarea cardiologică

Evaluarea cardiologică se face în funcție de simptomele pacientului. Cu toate acestea există câteva etape care coincid în procesul de diagnosticare (anamneza și examinarea fizică a bolnavului), dar și altele care pot diferi de la un bolnav la altul (de exemplu testele imagistice, așa numita evaluare paraclinică):

analizele de sânge: acestea pot evidenția prezența unor dezechilibre metabolice care pot agrava paleta simptomatologică a bolnavului.
anamneza: este istoricul și examenul fizic al bolnavului. Este o etapă esențială în stabilirea diagnosticului și a strategiei terapeutice.
electrocardiograma: poate identifica ischemia miocardică, aritmia. Electrocardiograma de repaus reprezintă o investigație esențială în orice examen cardiologic.
monitorizarea ECG (Holter ECG): se recomandă mai ales pacienților cu tulburări de ritm, sau cu anomalii electrice cardiace, survenite în timpul activităților obișnuite.
testul de efort ECG: se recomandă pacienților cu durere toracică anterioară, sau celor care au fost deja diagnosticați cu boală coronariană aterosclerotică. Testul de efort ECG este necesar pentru stabilirea diagnosticului.
radiografia toracică: evidențiază cordul, cavitățile acestuia. Se pot obține informații despre circulația pulmonară și despre afecțiunile pulmonare asociate. De asemenea, se apelează la acest tip de investigație și în cazul monitorizării pacienților care au diferite dispozitive cardiace implantate.
ecocardiografia: este o metodă imagistică neinvazivă care utilizează ultrasunete, cu scopul de a recompune în timp real imagini în mișcare ale aparatului cardiovascular. Oferă informații despre structura inimii, este lipsită de riscuri și se poate face la patul bolnavului. Ecocardiografia se poate face și cu substanță de contrast, pentru a se obține imagini mult mai exacte.
ecocardiografia transtoracică (2D): oferă informații despre anatomia cordului (structura valvelor, dimensiunea vaselor de sânge, existența unor malformații congenitale).
ecocardiografia transesofagiană: presupune introducerea unei sonde (de forma unui tub) prin esofag (sub anestezie locală), cu scopul de a obține imagini clare ale cordului și vaselor.
ecocardiografia tridimensională (3D): este o investigație foarte precisă în comparație cu celelalte tipuri de ecocardiografii.
ecocardiografia de stres: presupune utilizarea unor factori de stres pentru a evalua funcționarea inimii (efort fizic de exemplu).
coronarografia: ajută la evaluarea pacienților cu angină pectorală și cu boală coronariană aterosclerotică.
ventriculografia/aortografia: sunt utilizate pentru evaluarea pacientului în cazul bolilor valvulare și a cardiomiopatiilor, cu scopul de a decide dacă se merge pe o variantă chirurgicală sau terapeutică.
CT-ul cardiac: este o metodă imagistică neinvazivă, iradiantă. Se poate face cu o substanță de contrast iodată, injectată intravenos. Computerul tomograf surprinde imagini de la nivelul cordului și vasele mari (aortă, artere pulmonare, venă cavă superioară).
rezonanță magnetică cardiacă: este cea mai bună variantă de investigare imagistică a pacienților, mai ales în cazul celor care suferă de malformații cardiace congenitale complexe

Acestea sunt cele mai frecvent utilizate modalități de evaluare cardiacă. Trebuie să știi că metodele de diagnosticare cardiacă se dezvoltă permanent, fie ele invazive sau neinvazive. Medicul cardiolog este cel care decide ce tip de evaluare este cel mai adecvat pentru pacientul său, în funcție de simptome, afecțiune, vârstă și alți factori. În cele mai grave cazuri, evaluarea pacientului presupune o muncă de echipă și un examen multidisciplinar, la care participă cardiologul, radiologul, electrofiziologul, cu scopul de a oferi pacientului cea mai bună viață posibil.

sursa foto: www.shutterstock.com