Important, Studentie

Cele mai puternice cinci universități din România vor să dezvolte proiecte comune pentru creşterea calităţii învățământului superior

Cinci dintre cele mai importante universități din România, întrunite la Iași în cadrul Consorțiului Universitaria, au decis să întreprindă o serie de acțiuni comune pentru a deveni o forță de revitalizare și de impunere a standardelor în învățământul superior românesc.

Cu doi ani înainte de împlinirea centenarului Marii Unirii, are loc unificarea eforturilor în zone cheie ale învățământului românesc de către Universitatea București, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, Universitatea de Vest Timișoara, Academia de Studii Economice și Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași.

La reuniunea Consorțiului Universitaria, din perioada 24 – 27 noiembrie 2016, cele cinci universități au hotărât să își asume nu doar o voce unitară, ci și acțiuni comune în domeniul didactic, al cercetării, al relațiilor internaționale și al inițiativelor studențești, care să poată modela viitoarele politici educaționale.

În perioada următoare, preocupările fundamentale ale celor cinci universități sunt creșterea calității învățământului superior și cercetării, realizarea clasificării instituționale și ierarhizarea domeniilor de studiu. Astfel, rectorii Consorțiului reuniți la Iași susțin fără echivoc continuarea demersurilor inițiate de actuala conducere a Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice precum realizarea Meta-rankingului, clasament care a identificat cele mai vizibile universități la nivel internațional.

Cele cinci universități solicită diferențierea clară a finanțării de către Consiliul Național pentru Finanțarea Învățământului Superior, astfel încât să poată fi alocate fonduri pentru susținerea excelenței în instituții de interes național.

Reprezentanții universităților reunite la Iași au stabilit că este necesară o atitudine mai puternică comună nu doar la nivel național, ci și la nivel european. Astfel, universitățile vor avea o poziție comună la Bruxelles și vor participa cu un singur stand la târgurile educaționale internaționale.

Finanțarea accesului la literatură științifică va fi o altă direcție a demersurilor Consorțiului în perioada următoare. În prezent, universitățile românești riscă să piardă una dintre cele mai prețioase resurse – accesul la jurnalele internaționale de cercetare, proiectul ANELIS, finanțat până acum de Autoritatea Națională pentru Cercetare Științifică și Inovare, aflându-se la final. Cele cinci universități susțin, în comun, necesitatea alocării de fonduri de la ANCSI pentru acest proiect și în următorii ani.

universitati-romania

Un alt subiect a fost realizarea de mobilități interne între instituțiile de învățământ din Consorțiul Universitaria, după un model asemănător programului Erasmus. Astfel, de exemplu, studenții de la UAIC ar putea studia la UBB un semestru, după care la întoarcere le-ar fi recunoscute creditele în integralitate. Consorțiul Universitaria solicită Ministerului Educației să elaboreze cadrul legal pentru a se putea implementa această inițiativă.

A fost de asemenea subliniată necesitatea găsirii de soluții pentru finanțarea pozițiilor de cercetare în universități, momentan subfinanțate, inclusiv în cadrul proiectelor europene de tipul Orizont 2020. Consorțiul Universitaria susține demersurile Comisarului pentru cercetare cu privire la căutarea unor soluții pentru remedierea problemelor legate de salarizarea de bază în cercetare prin Orizont 2020.

Reprezentanții Universitaria au mai abordat probleme precum inexistența unei strategii a infrastructurii de cercetare, necesitatea lărgirii autorității universităților în domeniul stabilirii capacității de școlarizare și a admiterii la master și debirocratizarea admiterii studenților internaționali.

Consorțiul Universitaria apreciază prezența la Iași a unei delegații numeroase din partea Ministerului Educației Naționale și Cercetării Științifice, conduse de dl. ministru prof. univ. dr. Mircea Dumitru. Rectorii universităților salută inițiativă anunțată de Ministrul Educației la Iași, prin care Consorțiul Universitaria va deveni partener de dialog și consultare pentru orice inițiativă legislativă din domeniul învățământului superior.



1 Comment

  1. Demersul celor cinci universitati este unul ipocrit si vizeaza doar acapararea a cat mai multor bani de la buget. Acest demers nu are nicio legatura cu dorinta de a imbunatatii calitaea invatamantului si cercetarii. Daca nu ne vom lasa impresionati de prestigiul autoproclamat al acestor univeristati, o analiza lucida va scoate la iveala ca, in fapt, aceste universitati se fac vinovate de starea jalnica la care a ajuns invatamantul si cercetarea. In primul rand, sa nu uitam ca reprezentantii acestor universitati au detinut, si inca detin, monopolul tuturor deciziilor importante care au avut legatura cu procesul de invatamant si cerectare. Membrii principalelor comisii si agentii (ARACIS, CNATDCU, CNCSIS etc), care se ocupa de calitatea invatamantului si cercetarii, precum si a finantarii acestora, provin in proportie de peste 70% de la aceste mari universitati. Nici o lege si nici un ministru nu puteau sa-i impiediece sa fie corecti in decizile pe care le-au luat si sa nu transfome aceste mari universitati in fabrici de eliberat titluri de doctori in diferite stiinte.
    Dupa 1990, numai profesorii de la aceste mari universitati aveau dreptul de a conduce doctorate, iar o buna parte din aceiasi profesori erau si membrii CNATDCU. Tot ei au stabilit conditiile si au evaluat persoanele care au obtinut dreptul de a fi conducatori de doctorat. In aceste conditii, universitatile mai mici, sau cele nou infiintate (particulare sau de stat), s-au trezit populate de tot felul de indivizi care nu aveau nici o legatura cu invatamantul sau cercetarea. Peste noapte, contabili, ingineri, juristi, fosti militieni si securisti ramasi fara obiectul muncii, au devenit cadre universitare si apoi conducatori de doctorat. Astfel, indivizi care mimeaza cercetarea, au ajuns sa fie principalii beneficiari ai fondurilor de cercetare. S-au format adevarate clanuri care evalueza proiectele de cercetare si care decid cine castiga si cine nu. Poti sa ai oricat de multe publicatii in reviste de top, dar nu vei avea sansa de a obtine un grant de cercetare daca nu esti membru sau daca nu ai tangent cu aceste clanuri.
    Toate acestea s-au intamplat sub obladuirea acestor mari universitati care acum, pe fondul scaderii numarului de studenti, li se diminueaza resursele banesti. Au inceput sa aiba probleme cu plata sutelor de profesori universitari, multi dintre ei promovati pe criterii dubioase sau chiar prin frauda. Foarte multi dintre profesorii universiatri nu mai indeplinesc criteriile de performanta, dar sunt platiti cu salariul intreg. Ce rost mai au aceste criterii de performanta?. De ce, de exemplu, un lector care indeplineste conditiile de profesor nu poate avea salariul corespunzator unui profesor?. Pe de alta parte, de ce nu se poate ca un profesor, care indeplineste doar conditiile de lector, sa primeasca salariul corespunzator functiei de lector?.
    Pana la a tine cont de clasificare universitatilor, mai bine aceste universitati ar veni cu propunerea de a se face o clasificare a cadrelor universiate in functie de performanta individuala (H-index din Scopus si Web of science).
    Cele cinci universitati solicita acum “renuntarea la politicile de generalizare prin compromisuri in sfera calitatii invatamantului”. Ipocrizie mai mare nici ca se poate!. Aceasta solicitare este o ipocrizie fara margini cand, in fapt, ele au fost promotoarele politicilor de generalizare prin compromisuri in sfera calitaiii invatamantului.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Site creat de