Cereri record pentru cartea electronică de identitate în Cluj: Aproape 50.000 într-un singur an
Aproape 50.000 de cereri pentru eliberarea cărții electronice de identitate au fost înregistrate în anul 2025 la nivelul județului Cluj, potrivit unei analize realizate de Consiliul Județean Cluj și Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor (D.J.E.P.) Cluj.
Datele centralizate arată o adopție accelerată a noului document de identitate, într-un județ care a fost pionier național în implementarea acestui sistem. Clujenii au depus, în total, 49.966 de cereri pentru cartea electronică, majoritatea prin serviciile publice locale de evidență a persoanelor.
Volumul ridicat al solicitărilor este pus de autorități pe seama procesului de digitalizare a serviciilor publice și a faptului că primele cărți electronice de identitate din România au fost emise chiar la Cluj.
49.966 de cereri pentru cartea electronică de identitate în județul Cluj, în 2025
Potrivit analizei Consiliului Județean Cluj, din totalul celor 49.966 de cereri pentru eliberarea cărții electronice de identitate, 9.611 au fost înregistrate direct la nivelul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj.
Restul solicitărilor au fost preluate de serviciile publice comunitare locale de evidență a persoanelor, cu cea mai mare pondere în municipiul Cluj-Napoca, unde au fost depuse 19.835 de cereri.
Cluj-Napoca, Turda și Florești, în topul localităților după numărul de solicitări
Distribuția cererilor pe localități indică o concentrare în marile centre urbane și în zona metropolitană. După Cluj-Napoca, cele mai multe cereri pentru cartea electronică de identitate au fost înregistrate în Turda, cu 4.392 de solicitări, și în Florești, cu 4.605.
Alte localități cu volume semnificative de cereri sunt Dej, cu 4.178, Câmpia Turzii, cu 3.349, Gherla, cu 2.547, și Huedin, cu 1.449.
Peste 1.400 de cereri pentru cărți de identitate simple, în paralel cu cele electronice
În același interval, la nivelul județului Cluj au fost înregistrate și 1.426 de cereri pentru eliberarea cărții de identitate simple. Dintre acestea, 333 au fost depuse la D.J.E.P. Cluj, iar 1.093 prin intermediul serviciilor locale.
Cele mai multe solicitări pentru acest tip de document au fost raportate în Cluj-Napoca, cu 358 de cereri, urmat de Huedin, cu 386, Dej, cu 128, și Turda, cu 103. În Gherla au fost înregistrate 33 de cereri, în Câmpia Turzii 31, iar în Florești 54.
Prima carte electronică din România a fost emisă la Cluj
Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat că județul se află într-un proces continuu de digitalizare a serviciilor publice, cu obiectivul de a simplifica interacțiunea cu cetățenii.
„Mă bucură faptul că un număr tot mai mare de clujeni au înțeles beneficiile cărții electronice de identitate și au optat pentru aceasta. De altfel, prima carte electronică din România a fost emisă în cadrul Direcției Județene de Evidență a Persoanelor Cluj, locuitorii județului Cluj fiind primii care au putut beneficia de cărțile electronice de identitate gratuite”, a afirmat Alin Tișe.
3.448 de cereri pentru vechiul model de carte de identitate și aproape 3.000 de mențiuni de reședință
Pe lângă solicitările pentru noile documente electronice, Direcția Județeană de Evidență a Persoanelor Cluj a soluționat, pe parcursul anului precedent, 3.448 de cereri pentru eliberarea cărții de identitate, model 1997.
În același timp, instituția a înregistrat și 2.986 de mențiuni de reședință operate în actele de identitate, ca urmare a solicitărilor depuse de cetățeni.
Stația mobilă a Serviciului Evidență Persoane a pus în legalitate 930 de persoane
Pentru reducerea numărului de persoane fără acte de identitate valabile, în anul 2025 au fost desfășurate activități suplimentare de către echipele Serviciului Evidență Persoane.
Au avut loc 172 de deplasări cu stația mobilă pentru preluarea cererilor, documentelor și fotografiilor de la persoane netransportabile din motive medicale, din instituții de ocrotire socială și din cămine private de vârstnici. Alte trei acțiuni au fost realizate la solicitarea primăriilor din comunele Ploscoș, Suatu și Tritenii de Jos.
În urma acestor intervenții mobile, au fost puse în legalitate 930 de persoane, prin eliberarea de acte de identitate sau înscrierea vizei de reședință.
