Chiriile au explodat în România, iar Clujul resimte presiunea: peste 54.000 de studenți nu au loc în cămine

Chiriile au explodat în România, iar Clujul resimte presiunea: peste 54.000 de studenți nu au loc în cămine

Piața chiriilor din Cluj-Napoca se confruntă cu o presiune tot mai mare, alimentată de numărul insuficient de locuințe publice, deficitul de cămine studențești și concentrarea proprietăților imobiliare. În România, chiriile au crescut cu aproximativ 119% între 2016 și trimestrul al doilea din 2026, cea mai mare majorare înregistrată în Uniunea Europeană, potrivit datelor Eurostat prezentate de Căși Sociale ACUM! și Viziunea Socialistă.

Într-un comunicat de presă transmis pe 23 octombrie 2026, pe baza informațiilor furnizate de Enikő Vincze, Anca Şerban, Valentin Rațiu și George Iulian Zamfir, cele două grupuri atrag atenția asupra dificultăților de acces la locuire și asupra dezechilibrelor de pe piața imobiliară din Cluj-Napoca. Datele prezentate arată că aproape 70.000 de studenți învață la cele șase universități publice din oraș, în timp ce capacitatea totală de cazare în cămine este de numai 15.351 de locuri.

Problemele au fost discutate și în cadrul webinarului „Din România în Spania și înapoi: criza locuirii ne scoate în stradă! Ce e de făcut?”, organizat pe 20 octombrie 2026, unde activiști și sociologi din Cluj au analizat situația locuirii și exemplele de organizare colectivă a chiriașilor din Spania.

România, pe primul loc în Uniunea Europeană la creșterea chiriilor: majorare de 119% față de 2016

Potrivit datelor Eurostat privind indicele armonizat al chiriilor efective, România a înregistrat o creștere de aproximativ 119% între media anului 2016 și trimestrul al doilea din 2026. Astfel, nivelul chiriilor a ajuns la mai mult decât dublul celui din anul de referință.

Creșterea este de peste cinci ori mai mare decât media Uniunii Europene. În clasamentul statelor cu cele mai importante majorări, România este urmată de Ungaria, Slovenia, Croația și Polonia.

Datele prezentate indică o accelerare semnificativă a scumpirilor în 2026. Comparativ cu media anului 2025, indicele chiriilor din România era cu 41,2% mai mare în trimestrul al doilea din 2026.

Prin comparație, Croația a înregistrat o creștere de 22,1%, iar Slovenia, de 10,2%. România a avut astfel cea mai ridicată majorare raportată în Uniunea Europeană pentru această perioadă.

Salariile au crescut, dar scumpirea chiriilor a redus puternic câștigul de putere de cumpărare

Analiza realizată pe baza datelor Institutului Național de Statistică și Eurostat compară evoluția salariului mediu net cu cea a indicelui chiriilor, folosind media anului 2016 drept bază de referință.

În prima parte a intervalului analizat, salariile au crescut mai repede decât chiriile. Puterea de cumpărare raportată la costul chiriei era cu 12,5% mai mare în 2017 decât în 2016 și cu 44% mai mare în 2020.

Cel mai ridicat nivel a fost atins în 2024, când avantajul față de anul de referință ajunsese la 69,1%.

Ulterior, tendința s-a inversat. În 2025, avantajul s-a redus la 65,9%, iar în trimestrul al doilea din 2026 a coborât la numai 28,4%.

Această evoluție indică o diminuare accentuată a câștigului de putere de cumpărare acumulat în anii anteriori, pe fondul creșterii accelerate a chiriilor.

Comunicatul citează și date prezentate în 2024 de compania de consultanță imobiliară Colliers, potrivit cărora 30% dintre locuitorii cu vârste între 18 și 55 de ani din marile orașe nu trăiesc în locuințe aflate în proprietatea lor.

De ce continuă să crească chiriile în Cluj-Napoca: locuințe publice puține și credite tot mai greu accesibile

Căși Sociale ACUM! și Viziunea Socialistă identifică mai mulți factori structurali care contribuie la presiunea asupra pieței chiriilor din Cluj-Napoca.

Unul dintre aceștia este numărul foarte redus de locuințe publice. Potrivit comunicatului, acestea reprezintă sub 2% din întregul fond locativ, un nivel insuficient chiar și pentru acoperirea nevoilor persoanelor cu cele mai mici venituri.

În aceste condiții, persoanele care nu își permit o locuință pe piața privată ajung să locuiască în apartamente supraaglomerate, să se mute în afara orașului și să facă naveta sau să părăsească definitiv Clujul.

Un alt factor îl reprezintă prețurile ridicate ale locuințelor, asociate cu dobânzile mari la creditele imobiliare. Pentru persoanele care studiază sau lucrează în Cluj-Napoca, dificultatea achiziționării unei locuințe menține presiunea asupra pieței închirierilor.

Autorii comunicatului anticipează și posibile schimbări în strategiile dezvoltatorilor imobiliari, care ar putea construi mai puține apartamente destinate vânzării imediate și ar putea păstra mai multe locuințe pentru închiriere.

O altă evoluție posibilă este vânzarea unor apartamente de către proprietarii cu salarii sau pensii mici, pe fondul costurilor utilităților și al creșterii impozitelor pe clădiri și terenuri urbane.

În scenariul prezentat, aceste proprietăți ar putea fi cumpărate de mari proprietari, persoane fizice sau companii, pentru închiriere ori revânzare ulterioară.

Aproape 70.000 de studenți și doar 15.351 de locuri în căminele universitare din Cluj

Deficitul de cazare studențească reprezintă una dintre cele mai importante surse de presiune asupra pieței chiriilor din Cluj-Napoca.

Potrivit informațiilor comunicate de cele șase universități publice din oraș, în anul universitar 2026–2027 sunt înscriși la forma de învățământ cu frecvență 69.829 de studenți.

Datele solicitate de Activ Research în 7 octombrie arată că universitățile dispun de numai 15.351 de locuri în cămine.

În medie, universitățile pot asigura numai 22 de locuri de cazare pentru fiecare 100 de studenți. Diferența aritmetică dintre numărul studenților și capacitatea totală a căminelor este de 54.478 de persoane.

Datele includ studenții care învață cu frecvență în Cluj-Napoca, fără cei înscriși la extensiile universitare din alte orașe.

Capacitatea redusă a căminelor înseamnă că majoritatea studenților nu pot beneficia de această alternativă de cazare. Cei care nu obțin un loc și au nevoie de locuință trebuie să caute alte soluții, inclusiv pe piața privată.

Astfel, studenții ajung să concureze pentru apartamente cu angajații, familiile tinere și persoanele care se mută în Cluj-Napoca pentru muncă.

Proprietarii cu 6–10 locuințe s-au înmulțit cu 70% în numai patru ani

O altă componentă a analizei privește concentrarea proprietăților rezidențiale în Cluj-Napoca.

Conform datelor solicitate Direcției Taxe și Impozite a Primăriei Municipiului Cluj-Napoca, numărul proprietarilor care dețin o singură locuință a crescut de la aproximativ 146.000 la 150.000 între 2020 și 2024, o majorare de aproximativ 2%.

În schimb, numărul persoanelor care dețin mai multe locuințe a crescut într-un ritm considerabil mai rapid.

Cea mai mare creștere a fost înregistrată în categoria proprietarilor care dețin între 6 și 10 locuințe. Numărul acestora a urcat de la 1.049 în 2020 la 1.780 în 2024, ceea ce reprezintă o majorare de aproximativ 70%.

În total, în 2024 existau 18.640 de proprietari care dețineau fiecare între 3 și 20 de locuințe.

Autorii comunicatului consideră că aceste date indică formarea unui segment de proprietari cu interese economice legate de creșterea valorii imobilelor.

Datele se referă exclusiv la proprietari persoane fizice și nu includ proprietățile deținute de persoane juridice.

Veniturile din chirii au ajuns la 370 de milioane de lei, deși numărul contractelor nu a crescut proporțional

Datele obținute de la ANAF Cluj pentru perioada 2013–2023 evidențiază diferențe importante între evoluția numărului contractelor de închiriere înregistrate și veniturile totale declarate din chirii.

În 2014 erau înregistrate aproximativ 19.500 de contracte, iar în 2017 numărul acestora a atins un maxim de circa 27.000.

Ulterior, numărul contractelor a scăzut, ajungând la aproximativ 20.100 în 2023.

În schimb, veniturile totale din chirii au crescut de la 171 de milioane de lei în 2014 la 370 de milioane de lei în 2023.

Valoarea medie anuală a unui contract de închiriere a fost de aproximativ 8.800 de lei în 2014. După o ușoară scădere, aceasta a ajuns la 11.600 de lei în 2022 și la 18.400 de lei în 2023.

Datele ANAF includ atât contractele pentru spații comerciale, cât și pe cele pentru locuire, fără o separare între cele două categorii în informațiile prezentate.

Pe baza acestor cifre, autorii comunicatului susțin că o mare parte dintre contractele înregistrate ar avea destinație comercială și că închirierea locuințelor ar fi predominant nedeclarată.

Această interpretare aparține autorilor comunicatului. Datele agregate prezentate nu permit însă stabilirea cu certitudine a ponderii contractelor comerciale sau a numărului închirierilor rezidențiale neînregistrate.

Sindicatele chiriașilor din Spania, prezentate ca model de organizare pentru Cluj

Pe lângă analiza statistică a pieței locuirii, comunicatul prezintă experiența sindicatelor chiriașilor din Spania ca posibil model de mobilizare colectivă.

Potrivit informațiilor transmise de organizatori, evacuarea unei femei de 87 de ani din Madrid a generat o demonstrație de amploare pe 26 septembrie, încheiată cu ocuparea Puerta del Sol.

Comunicatul menționează și o grevă generală pentru locuire programată pe 11 noiembrie, precum și măsuri de urgență adoptate de guvernul Sánchez și alegeri anticipate anunțate pentru 29 noiembrie. Aceste informații sunt prezentate ca afirmații ale sursei, fără confirmare independentă în materialul furnizat.

Mobilizarea este atribuită activității Sindicatului Chiriașilor din Madrid și Confederației Sindicale din Spania.

Potrivit descrierii din comunicat, sindicatul este finanțat integral din cotizațiile membrilor și nu funcționează exclusiv ca un serviciu de asistență juridică.

Modelul pune accentul pe organizarea colectivă, participarea directă a chiriașilor și identificarea unor soluții comune la problemele de locuire.

În acest cadru, cazul individual al femeii evacuate a devenit un punct de mobilizare pentru o mișcare mai largă.

De la discuții între vecini la contestarea chiriilor: cum funcționează organizarea colectivă

Sindicatele chiriașilor descrise în comunicat folosesc metode de organizare de la nivelul comunităților, prin contact direct cu locatarii și identificarea problemelor comune.

Membrii discută individual cu chiriașii, inclusiv prin vizite la domiciliu, apoi participă la adunări generale în care sunt stabilite acțiunile colective.

Acestea pot include scrisori comune adresate proprietarilor, campanii publice și contestarea majorărilor de chirie.

Un exemplu menționat este campania „Challenge your rent!”, desfășurată de London Tenants Union.

Potrivit comunicatului, 1.000 de persoane au contestat în instanță majorarea chiriei în prima lună de la lansarea campaniei.

Autorii arată că instrumente similare de organizare sunt utilizate de asociații și sindicate ale chiriașilor din mai multe țări europene, fiind adaptate condițiilor locale.

Vocea Chiriașilor, Căși Sociale ACUM! și FCDL promovează organizarea chiriașilor din România

În România, organizarea colectivă a chiriașilor nu a atins până acum, potrivit comunicatului, o amploare comparabilă cu exemplele prezentate din Spania.

Căși Sociale ACUM!, grup care susține Vocea Chiriașilor din Cluj, și FCDL din București sunt menționate printre inițiativele care promovează drepturile locative și mobilizarea persoanelor afectate de costurile locuirii.

Aceste demersuri urmăresc reprezentarea intereselor chiriașilor atât în relația cu proprietarii, cât și în raport cu instituțiile legislative, executive și administrative ale statului.

Subiectele au fost discutate pe 20 octombrie 2026, în cadrul webinarului „Din România în Spania și înapoi: criza locuirii ne scoate în stradă! Ce e de făcut?”, disponibil pe canalul YouTube al Viziunii Socialiste:

Activitatea grupurilor poate fi urmărită și pe paginile de Instagram:

Vocea Chiriașilor: https://www.instagram.com/voceachiriasilor/

FCDL: https://www.instagram.com/fcdl_dreptullalocuire/

Căși Sociale ACUM!: https://www.instagram.com/casisocialeacum/

Viziunea Socialistă: https://www.instagram.com/viziuneasocialista/