Cum funcționează memoria și de ce uităm lucruri?

Creierul este cel mai complex organ din organism, fiind compus dintr-un ansamblu de celule nervoase, celule gliale și vase de sânge. Creierul face parte din sistemul nervos central, alături de măduva spinării. 

Toate informațiile de la interior și exterior ajung la nivelul creierului, sunt procesate, iar creierul transmite un feedback (un răspuns). Cu ajutorul creierului, suntem capabili să percepem toate senzațiile (miros, gust, percepția vizuală, durere, texturi, căldură, temperaturi scăzute etc.). De asemenea, creierul ne dă comenzi pentru a reacționa în consecință, cum ar fi să retragem mâna atunci când atingem o suprafață fierbinte. Inclusiv mișcările corpului sunt controlate de creier. Atunci când intenționăm să ne mișcăm o parte a corpului, creierul preia controlul și activează sinapsele nervilor motori. 

Totuși, pe lângă totalitatea nervilor, creierul are și o parte nevăzută: mintea. Conștientul, subconștientul, inconștientul alcătuiesc structura minții. Memoria este depozitată în inconștient. Iată cum funcționează memoria și uitarea.

Cum funcționează memoria?

Memoria funcționează în 3 etape: codificare, stocare și rememorare.

Codificare

Codificarea reprezintă procesul prin care creierul înregistrează informația, modificând tot ceea ce percepe prin simțuri într-o formă care poate fi stocată ca memorie. Practic, codificarea pregătește o informație pentru a fi stocată. Această etapă poate fi influențată de starea de spirit. Spre exemplu, o situație stresantă poate împiedica înregistrarea informațiilor. 

Stocare

Stocarea este procesul prin care o informație este depozitată, după ce a fost codificată. Informația stocată poate fi accesată mai târziu. 

Rememorare

Rememorarea, amintirea sau actualizarea reprezintă accesarea informațiilor stocate în trecut. Tipurile diferite de informații (miros, sunet, imagine) sunt stocate în regiuni diferite ale creierului. Astfel, amintirea unei informații presupune accesarea mai multor părți din creier în același timp. 

Tipuri de memorie

Memoria poate fi de 3 tipuri:

1. Memoria senzorială: Memoria senzorială reprezintă înregistrarea informațiilor prin simțuri. Aceasta poate fi considerată o extra senzație, percepută corect pentru încă 2 secunde, după dispariția stimulului. 
2. Memoria de scurtă durată: Informația procesată prin memoria senzorială poate ajunge în memoria de scurtă durată. Aceasta durează 10-15 secunde și reprezintă o cantitate mică de informație, accesibilă imediat. 
3. Memoria de lungă durată: Memoria de lungă durată stochează informațiile pentru o perioadă lungă de timp (câteva minute, ore, ani sau întreaga viață). Informațiile stocate în memoria de lungă durată trec mai întâi prin memoria senzorială și prin cea de scurtă durată. 

De ce uităm lucruri?

Deși creierul are capacitatea de a stoca extrem de multe informații, se întâmplă să mai uităm lucruri din când în când. Iată de ce uităm lucruri:

Eșecul stocării

Uneori, nu ne amintim o informație nu pentru că am uitat-o, ci pentru că nu a fost stocată în mod corect de la început. Practic, informația nu a ajuns în memoria de lungă durată. Poate fi de vină codificarea sau lipsa concentrării. 

Eșecul rememorării

Eșecul rememorării poate apărea atunci când o informație nu a fost accesată pentru o perioadă lungă de timp și s-a deteriorat cu timpul. 

Interferență

Uneori, putem uita o informație pentru că a interferat cu o altă informație similară. Cu alte cuvinte, unele detalii legate de o amintire pot fi amestecate cu detaliile altei amintiri asemănătoare. 

Uitare voluntară

Uitarea voluntară se întâmplă atunci când pur și simplu ne dorim să uităm o anumită amintire, cum ar fi o amintire traumatizantă. De aceea, este posibil să nu ne amintim unele detalii cu privire la aceasta. 

Alte cauze ale afectării memoriei:

Putem uita lucruri și din alte cauze, cum ar fi:

• Consumul abuziv de alcool
• Odihna insuficientă
• Depresia (din cauza lipsei concentrării și alterării stării generale)
• Stresul
• Unele medicamente (sedative)
• Unele boli mentale
• Epilepsie
• Infecții la nivelul creierului
• Traumatisme la nivelul creierului
• Deficiențe nutriționale

Când să mergi la medic?

Chiar dacă uneori este normal să mai uităm unele informații, alteori acest lucru poate fi semnul deteriorării memoriei în contextul îmbătrânirii și dezvoltării demenței. Semnele care trebuie să te trimită la medic sunt:

• Te pierzi sau ești confuz în locuri familiare sau cunoscute
• Pui aceleași întrebări în mod repetat
• Devii tot mai confuz cu privire la timp, la persoane, la obiecte sau locuri cunoscute
• Devine dificil să urmezi instrucțiuni

Îmbunătățirea memoriei

Memoria poate fi îmbunătățită prin:

• Adoptarea unui stil de viață sănătos – evitarea alcoolului, dietă echilibrată, sport, evitarea fumatului, odihnă suficientă.
• Menținerea stresului sub control
• Socializare
• Utilizarea tehnicilor de memorare
• Învățarea de lucruri noi în mod constant
• Administrarea de suplimente pentru memorie și concentrare

Așadar, memoria este o parte nevăzută a creierului, caracterizată de procese complexe. Menține un stil de viață sănătos și antrenează-ți memoria constant, pentru a preveni deteriorarea informațiilor memorate. 

Imagine de Colin Behrens de la Pixabay