Encefalita: cauze și factori de risc

Encefalita reprezintă o inflamație a țesutului cerebral, cauzată, adesea, de o infecție virală, și, mai rar, de una bacteriană sau fungică. În funcție de zona infectată, encefalita se poate împărți în două tipuri:

primară – apărută în urma infectării directe a creierului sau a măduvei spinării;
secundară – caracterizată prin faptul că infecția ajunge la creier de la o altă parte a organismului.

Chiar dacă este destul de rară, encefalita poate fi, totuși, o afecțiune foarte severă. Ea chiar poate pune viața în pericol, motiv pentru care diagnosticarea rapidă și începerea cât mai devreme a tratamentului sunt extrem de importante.

Multe persoane tind să se recupereze complet, însă, copiii, vârstnicii și persoanele cu sistem imunitar slăbit pot fi mult mai vulnerabili.

Cu simptome asemănătoare gripei–cefalee, febră, stare de oboseală și dureri articulare sau musculare–, encefalita poate prezenta și alte manifestări mai severe, asociate, de regulă, cu porțiunea creierului care este afectată. Convulsiile, tulburările de vorbire, halucinațiile, paralizia unei părți din corp sau pierderea conștienței sunt câteva dintre simptomele adiționale ale encefalitei.

Dacă vrei să afli mai multe despre encefalită, citește acest articol în care îți vom prezenta cauzele și factorii de risc ai bolii, pentru ca tu să poți reduce șansele de dezvoltare a acestei afecțiuni.

Cauzele encefalitei

Encefalita nu este împărțită doar în funcție de zona infectate, ci și de cauza sa:

encefalita japoneză, care este răspândită de țânțari;
encefalita răspândită de căpușe;
encefalita cauzată de virusul rabiei care tinde să progreseze rapid spre această afecțiune.

Dacă, encefalita japoneză afectează 24 de țări din Asia de Sud-Est și regiunea pacifică occidentală, conform OMS, encefalita cauzată de căpușe reprezintă o problemă majoră în aproape toată Europa (mai puțin în sud). [1][2].

Aproximativ 10.000 – 12.000 de cazuri clinice de encefalită cauzată de căpușe sunt raportate anual, numărul fiind considerat, însă, destul de mic prin comparație cu cel total de cazuri existente.

În ceea ce privește encefalita virală cauzată de rabie, un articol publicat în 2016 [3] a menționat că acest tip de boală este incurabil, chiar dacă au existat până acum numeroase progrese în înțelegerea patologiei bolii.

Pe lângă aceste cauze și virusuri, encefalita mai poate apărea și ca urmare a infectării cu virusul herpes simplex, virusul Epstein-Barr, virusul rujeolic și multe altele. Cu toate acestea, un studiu publicat în 2017 [4] a menționat faptul că aproximativ 60% dintre cazurile de encefalită virală rămân neexplicate, din cauza incapacității laboratoarelor moderne de a detecta agentul infecțios.

Factori de risc

Chiar dacă oricine poate dezvolta această afecțiune, există, însă, și anumiți factori care pot crește riscul de apariție a encefalitei:

vârsta; anumite tipuri de encefalită sunt mai frecvente și mai severe la anumite segmente de vârstă cum ar fi copiii și vârstnicii;
un sistem imunitar slăbit; persoanele cu HIV/SIDA sau alte afecțiuni care slăbesc sistemul imunitar sau cele care iau anumite medicamente sunt mult mai susceptibile la apariția encefalitei.
regiuni geografice; unele zone geografice au o rată de infectare mult mai mare din cauza țânțarilor și a căpușelor.
sezonul; la fel ca și zonele geografice, anumite anotimpuri ale anului pot crește incidența de infectare din cauza căpușelor și a țânțarilor.

Vaccinarea reprezintă cea mai eficientă metodă de a reduce riscul de dezvoltare a encefalitei. Discută despre fiecare vaccin în parte cu medicul de familie, acesta fiind singurul în măsură să îți ofere cele mai corecte informații și recomandări.

Referințe:

Japanese Encephalitis. World Health Organization, 9 May 2019, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/japanese-encephalitis.
“Tick-Borne Encephalitis.” World Health Organization, World Health Organization, www.who.int/health-topics/tick-borne-encephalitis#tab=tab_1.
Mahadevan, Anita, et al. “Perspectives in Diagnosis and Treatment of Rabies Viral Encephalitis: Insights from Pathogenesis.” Neurotherapeutics : the Journal of the American Society for Experimental NeuroTherapeutics, Springer US, 20 June 2016, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC4965414/.
Kennedy, Peter G E, et al. “Viral Encephalitis of Unknown Cause: Current Perspective and Recent Advances.” Viruses, MDPI, 6 June 2017, www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC5490815/.