Stimularea investițiilor locale, dezvoltarea de birouri dedicate antreprenorilor mici și mijlocii și o comunicare mai bună între administrația publică locală și organizațiile patronale reprezintă promisiunile asumate de candidații la Primăria Cluj-Napoca prezenți la întâlnirea organizată marți, 24 mai, de Uniunea Națională a Patronatului Român (UNPR), împreună cu Asociația Femeilor de Afaceri (AFA) Cluj și Asociația Patronilor și Meseriașilor (APM) Cluj. Evenimentul constituie o premieră la nivelul județului Cluj: pentru prima dată, organizațiile patronale au dezvoltat un proiect împreună.
Uniunea Națională a Patronatului Român urmărește înființarea pe lângă administrațiile locale a două comisii consultative: Comisia de monitorizare a achizițiilor publice și Comisia de dialog economic, iar toți candidații prezenți au fost de acord cu acest proiect.
„Scopul acestei întâlniri a fost de a realiza un dialog constructiv între candidații la funcția de primar al municipiului Cluj-Napoca și organizațiile patronale din Cluj. Considerăm că o administrație locală și reprezentanții mediului de afaceri au, în egală măsură, interesul ca economia municipiului să se dezvolte armonios, în concordanță cu specificul economic al orașului, într-un mediu propice de afaceri. Birocrația redusă, facilitățile deosebite pentru cei care investesc, dialogul permanent dintre administrație și organizațiile patronale sunt elemente importante pe care companiile le apreciază în mod deosebit”, a explicat demersul Ioan Lucian, președintele UNPR.
Au dat curs invitației candidații Octavian Buzoianu (independent), Liviu Alexa (Partidul Mișcarea Liberală), Adrian Gurzău (Partidul Mișcarea Populară), Bruno Roschnafsky (Partidul Puterii Umaniste), Fancsali Ernő (Partidul Popular Maghiar din Transilvania) și Mircia Giurgiu (Partidul Social Românesc).
„Prin participarea la această întâlnire ne arătați respectul pe care îl aveți către mediul de afaceri. Timpul este cel mai important pentru un om de afaceri, așa că ne bucurăm de prezența dumneavoastră aici. Vă apreciem curajul de a candida, știm ce mult înseamnă acest gest, și ne dorim să avem un dialog deschis cu dumneavoastră și în continuare”, a declarat Mihaela Rus, președintele AFA Cluj.
La rândul său, Augustin Feneșan, președintele APM Cluj, a subliniat importanța eficientizării procedurilor birocratice. „Este nevoie de o debirocratizare transparentă și reală a aparatului administrativ. Vă dau un exemplu care ar trebui să constituie regula, nu excepția: am depus actele pentru un aviz la un minister și am primit avizul chiar a doua zi. Aceasta ar trebui să fie norma și la nivel central, și la nivel local”, a explicat Augustin Feneșan.
Candidații și-au prezentat prioritățile pentru mediul de afaceri și viziunea de dezvoltare a municipiului pentru următorii ani. „Ne găsim la un moment de redefinire a orașului, un moment în care rescriem istoria Clujului din toate punctele de vedere. Atragerea de investitori este foarte importantă pentru oraș, însă la fel de important este să păstrăm un echilibru între investitorii care din afară și cei care acționează dinăuntrul orașului. Până acum, cei care veneau din afară erau favorizați. De ce nu există un program de susținere a antreprenorilor locali?”, a punctat Octavian Buzoianu. În opinia sa, se pot dezvolta scheme de ajutor a antreprenorilor locali, cu condiția ca acestea să fie transparente și stabilite împreună cu organizațiile patronale și de business ale orașului, care cunosc cel mai bine nevoile antreprenorilor.
Liviu Alexa consideră că administrația locală are o problemă de comunicare cu stâlpii tradiționali ai Clujului: mediul de afaceri, lumea medicală și lumea universitară, precum și cu mediul IT, cu peste 15.000 de angajați, de facto al patrulea stâlp care susține Clujul. „Suntem un oraș foarte mare, dar care nu-și fructifică potențialul”, a declarat Liviu Alexa. El își propune două priorități cu impact asupra mediului de afaceri: deschiderea ușii primarului și optimizarea aparatului administrativ.
La rândul său, Bruno Roschnafsky, nou-venit pe scena politică, crede că este obligatoriu ca municipalitatea să colaboreze foarte bine cu mediul de afaceri. „E foarte simplu: vrei sau nu vrei să ai un parteneriat și să faci lucrurile bine? Eu sunt deschis la toate ideile”, a declarat el. Una dintre ideile pe care dorește să le implementeze ca primar este dezvoltarea de parteneriate public-private pentru construirea de locuințe pentru tineri.
„Cluj-Napoca ar trebui să fie un oraș al turismului, al serviciilor, al excelenței. Trebuie să antrenăm cât mai mulți investitori mici și mijlocii și dezvoltarea orașului, să le creăm un departament dedicat în Primărie”, a declarat Adrian Gurzău. Dacă va fi ales primar, acesta va începe cu un audit de resurse umane în Primăria Cluj-Napoca, urmat de un recensământ ocupațional al municipiului.
Planurile lui Mircia Giurgiu vizează crearea unui cadru prin care toate categoriile sociale, precum și sindicatele și patronatele, să fie reprezentate în cadrul Primăriei. „Este nevoie de un amplu parteneriat între universități și mediul de afaceri, pentru ca la terminarea studiilor tinerii să se poată angaja unde le place, iar angajatorii să poată alege candidații potriviți. Primăria trebuie să medieze acest parteneriat”, a explicat Mircia Giurgiu. Potrivit acestuia, este nevoie și de sprijinirea firmelor mici și mijlocii.
În opinia lui Fancsali Ernő, cel mai tânăr candidat la Primăria Cluj-Napoca, dezvoltarea turismului reprezintă cheia dezvoltării economice a orașului. „Să facem Clujul să fie o destinație și nu doar un oraș de tranzit. Vă dau ca exemplu Sibiul, unde turiștii au ce să viziteze timp de trei zile”, a declarat acesta. Și el consideră că investitorii mici și mijlocii, care plătesc taxele la Cluj-Napoca, trebuie susținuți, însă modalitățile pe care le propune sunt diferite: prin renovarea fațadelor clădirilor istorice sunt ajutate firmele de construcții, dezvoltarea infrastructurii de turism va însemna și susținerea producătorilor locali de artizanat etc.
Întrebați care ar trebui să fie direcția prioritară de dezvoltare economică a municipiului pentru următorii patru ani, candidații au punctat IT-ul și serviciile suport, cele mai dinamice sectoare în Cluj-Napoca. Alte idei au vizat rezolvarea problemelor stringente ale orașului, cum ar fi groapa de gunoi și circuțaia, prioritizarea banilor europeni și încheierea de parteneriate public-private pe modelul Germaniei.
Despre UNPR
Uniunea Națională a Patronatului Român este o organizație non-guvernamentală, non-profit, fără caracter politic, care cuprinde companii din sectorul privat cu capital integral românesc, mixt sau străin. Este prima confederație patronală înființată în România, în 1991, și are scopul de a ocroti interesele patronilor mici și mijlocii din domeniul serviciilor, al comerțului și al producției. UNPR este o uniune de federații patronale, cu patrimoniu propriu și personalitate juridică. Mai multe informații: www.unpr.ro.
