FOTO | Curiozități despre Cimitirul Central „Házsongárd” din Cluj-Napoca

Cel mai vechi cimitir din Cluj-Napoca, cimitirul „Házsongárd” este totodată și cel mai mare din oraș, în prezent întinzându-se pe o suprafață de 14 ha. Acesta a fost înființat în anul 1585 pe dealul de la care i-a și preluat numele ulterior.

Arhitectura mormintelor, vechimea lui, numele importante așezate pe pietrele funerare transformă cimitirul într-un muzeu în aer liber, un oraș al celor plecați dintre noi.

Nu degeaba acest cimitir a trecut în rândul monumentelor istorice; însă deși pentru mulți dintre noi ar părea ciudat, o plimbare cu scop cultural, turistic ori educativ prin Cimitirul Central al Clujului poate fi o alegere atipică, dar totuși interesantă.

În urma epidemiei de ciumă din anul 1585, cimitirul din jurul Bisericii „Sfântul Mihail” nu mai avea locuri de veci, iar autoritățile vremii care administrau orașul, „Consiliul celor 100 de bărbați”, au considerat că este momentul ca un nou astfel de loc să își deschidă porțile pentru cei ce plecau din lumea celor vii.

Astfel apare și se extinde Cimitirul Central „Házsongárd”

Numele de „Házsongárd” a fost preluat de la dealul pe care se află astăzi cimitirul și care tradus din limba germană „Hasengarten” – „Házsongárd” în maghiară, ar însemna „grădina cu iepuri”.

O altă variantă plauzibilă pe care o preferă mulți dintre pasionați este aceea că traducerea corectă ar fi „grădina cu aluni” din termenul nemțesc „Haselgarten”.

Cea mai veche piatră funerară din cimitir, care datează din anul 1599, se găsește în partea luterană  a cimitirului și a fost descoperită în perioada anilor ’70 de către un grup de studenți care făceau practică în locul de veci. Pe piatra funerară se mai poate citi și astăzi proverbul latin ce transmite un mesaj profund și care s-ar traduce astfel: „Azi mie, mâine ție”.

Tot aici se găsesc trei tipuri de locuri de veci și anume:

• cripta care este cea ma întâlnită și care este folosită de către oamenii mai puțin înstăriți ai orașului, fără funcții importante;
• cavoul, formă la care apelau de obicei familiile nobiliare și care este de fapt o încăpere în ale cărei pereți se pot așeza mai multe sicrie;
• tumba, un tip de mormânt specific perioadei anterioare secolului XIX și care este întâlnit mai rar în acest cimitir – acest tip are în curțile cavourilor un mormânt exterior din piatră.

Cimitirul este multi-etnic și multi-religios, în interiorul său fiind așezați maghiari, sași, români, evrei aparținând diferitelor culte religioase: catolici, luterani, greco-catolici, reformați, ortodocși.

Cimitirul este împărțit în mai multe părți: latura luterană, latura evreiască, latura catolică etc.

Stilurile baroc, eclectic, neoclasic, neogotic, neorenascentist, Art Nouveau și stilul modernist creează un adevărat spectacol arhitectural pe toată suprafața cimitirului.

O mulțime de familii nobiliare clujene sunt înmormântate aici

Dintre acestea amintim: familiile Bethlen de Iktar, Teleki, Kendeffy, Apor și Banffy. De asemenea, aici se mai odihnesc și savanți precum Emil Racoviță, medici precum Iuliu Hațieganu, Dominic Stanca, Leon Danielo, familia farmaciștilor Mauksch-Hintz, arhitecți precum Károly Kós, profesori și academicieni ( Emil Isac, Janos Apaczai Csere, Samuel Brassai, Adrian Marino, Ion Agârbiceanu, Adrian Marino, Janos Apaczai, Csere, Constantin Daicoviciu, Raluca Ripan, Vasile Gh. Radu) și muzicieni precum Gheorghe Dima și Nicolae Bretan.

Pe pietrele funerare din cimitir se mai găsesc și numele unor artiști printre care actrița Keler Ilona, fotograful Kornius Szisismund, sculptorul Virgil Fulicea, fotograful Kornius Szisismund dar și oameni politici ai orașului precum Theodor Mihali de Prislop, Imre Mikó și Nicolae Drăganu, primul primar român al Clujului.

„Panteonul Transilvaniei”, căci așa mai este denumit, s-a transformat într-un obiectiv turistic al orașului.

Printre principalele pietre funerare pe care le vizitează turiștii se numără și singurul mormânt în stil neoroman din oraș, monument funerar finalizat în anul 1867 în care se odihnesc membrii familiei Principelui Transilvaniei Gabriel Bethlen, mama, fratele și alte rude ale acestuia.

După o serie de lucrări de extindere în care s-au mutat piete funerare și s-au plantat copaci, în secolul XIX a fost înființat și noul cimitir evreiesc la sudul cimitirului iar alături de acesta a fost amenajat și Cimitirul Eroilor, în semn de respect față de toți eroii care au murit în războaie.

Harta completă a cimitirului a fost creată de Scena Urbană și poate fi consultată aici.

Inedit | Lacrimosa – concert de operă în Cimitirul Central din Cluj