Social & Cultura

Importanța învățării limbajului mimico-gestual sau limbajul surzilor

Importanța comunicării într-o societate nu mai este un subiect care necesită a fi dezbătut. Pentru a putea supraviețui și pentru a putea crea relații cu cei din jur este absolut necesar să cunoaștem un limbaj comun prin care să ne exprimăm gandurile, trăirile, sentimentele.

Însă, printre noi se află un număr considerabil de persoane cu handicap auditiv sau verbal-auditiv. Datoria unei societăți care se află în continuă dezvoltare și care tinde să își extindă gradul de acceptare și implicare în viața celor care sunt diferiți este acela de a integra în primul rând acești indivizi în societate și de a crea relații cu ei.

Primul pas pe care îl putem face în această privință și unul dintre cele mai importante, este acela de a învăța limbajul semnelor pe care cei cu deficiențe de auz îl folosesc pentru a se exprima. Datoria umanității este aceea de a accepta și de a reacționa la nevoia celorlalți de a comunica.

Limbajul utilizat de către persoanele surdo-mute sau care au doar deficiențe de auz se numește „limbajul mimico-gestual” sau „limbajul semnelor”. Aceasta este o limbă de sine stătătoare ce are, ca orice altă limbă, o structură, un lexic, reguli gramaticale dar și alte componente specifice. Important de reținut este faptul că acest limbaj nu este universal valabil, el variind de la o țară la alta sau chiar de la o regiune la alta. Comparația dintre limbile țărilor sau regionalismele prezente în diferite zone ale unei țări este perfect adaptabilă pentru a înțelege diferențele dintre limbajele mimico-gestuale ale lumii. Evident, există și un limbaj comun pe care surdo-muții din diferite colțuri ale lumii îl folosesc atunci când se întâlnesc.

Spre exemplu, în Turcia, exprimarea mimico-gestuală care exprimă cuvântul „engleză” este folosită în România pentru a exprima cuvântul „ani”. Acest limbaj se transmite din generație în generație și poate suferi modificări de-a lungul timpului, așa cum și limbajul cuvintelor exprimate suferă modificări, spre exemplu prin introducerea unor neologisme.

Revenind la importanța învățării acestui limbaj de către societate, este important de menționat faptul că accesul la alfabetul surdo-muților nu este deloc limitat. Printr-un singur search pe internet, putem afla felul în care putem exprima fiecare literă sau cuvânt dorit.

Primul dicționar al limbajului mimico-gestual din România s-a creat la inițiativa Ioanei Mureșan, o tânără studentă care își dezvolta în anul 2011 lucrarea de disertație în cadrul masteratului Terapia Limbajului și Audiologie Educațională. Colaborând cu o echipă de specialiști din cadrul Asociației Naționale a Interpreților Autorizați în Limbaj Mimico-Gestual, Ioana dă naștere dicționarului românesc al limbajului pentru persoanele cu deficiențe de auz. Acest dicționar stă la dispoziția publicului larg și poate fi găsit AICI.

În prezent, la Cluj-Napoca există școli și licee specializate în pregătirea surzilor (Școala Specială nr. 1 pentru Surzi sau Liceul Tehnologic Special pentru Deficiențe de Auz) dar și o filială a Asociației Naționale a Surzilor din România.

Această asociație are deosebita plăcere să vă invite în data de 2 Septembrie 2017 la Casa de Cultură a Studenților din Cluj-Napoca în sala de spectacole Dumitru Fărcaș, începând cu ora 15:30, la evenimentul „Grație și voie bună, adunate într-o cunună”.

În cadrul acestui eveniment vor avea loc demonstrații de dans modern, popular și obiceiuri populare românești. Evenimentul aduce laolaltă tradiția și modernitatea și promite să își impresioneze spectatorii. Intrarea este gratuită iar mai multe detalii despre eveniment se găsesc pe pagina oficială de Facebook a asociației ANSR Filiala Cluj.


Articol realizat de Cîmpan Diana Alexandra


Lasă un răspuns

Site creat de