Studentie, Important

INTERVIU Adrian Negrean. Cum arată o zi din viaţa unui voluntar al Serviciului de Ambulanţă al Judeţului Cluj

adrian negrean

Adrian Negrean din Cluj-Napoca este student în anul IV la Facultatea de Medicină în cadrul Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” Cluj-Napoca.

Tânărul a ales să dea la medicină din mai multe motive. Un prim motiv a fost faptul că părinții acestuia fac parte din sistemul medical, dar și dorința de a ajuta persoanele suferinde a jucat un rol important .De asemenea, am vrut să îmi demonstrez mie că pot reuși să profesez într-un domeniu atât de complex ce implică o mare responsabilitate și foarte multă muncă” a declarat Adrian pentru cluju.ro.

Pe lângă cursuri şi practică, Adrian Negrean îşi dedică timpul liber ajutând oameni. Acesta face voluntariat, la fel ca şi mulţi alţi studenţi, în cadrul Serviciului de Ambulanţă al Judeţului Cluj.

Motivul principal a fost tatăl meu care profesează în sistemul medical de urgență de peste 20 de ani. Încă îmi amintesc din copilărie când îmi povestea fel de fel de cazuri care mai de care mai interesante care mă impresionau și am vrut să trăiesc pe pielea mea acele momente. În plus este o mare oportunitate faptul că am avut ocazia în cei 2 ani de voluntariat să văd și să aplic cunoștințele dobândite de-a lungul anilor de studenție” a povestit studentul.

Despre voluntariatul în cadrul Serviciului de Ambulanţă Cluj Adrian Negrean ne-a oferit mai multe detalii în cadrul unui interviu:

  • Cum se procedează înainte de a intra în tură? Ce trebuie să faci?

Înainte de fiecare tură încerc să mă pregătesc psihic pentru ce cazuri aș putea avea, dar de cele mai multe ori asta vine de la sine. Simțul responsabilității și faptul că faci parte dintr-un echipaj care îşi pune încrederea în tine în diferite momente să execuți unele manopere te fac să fii concentrat. Ca voluntar trebuie să fiu în stație înainte cu 10-15 minute pentru a mă schimba în echipament în vestiar, după care mă semnez pe condica de prezență și vorbesc cu șeful de echipaj pentru a-i cere permisiunea să lucrez cu acel echipaj.

  • Ce se întâmplă când sunteți solicitaţi la caz? Cum se procedează?

În caz de solicitare suntem anunțați pe tableta și la dispecerat se tipărește fișa cazului. Acolo ne sunt prezentate detaliile cu privire la caz, după care pornim cu autosanitara spre locul solicitării. Cazurile sunt foarte variate și asta îmi place în sistemul de urgență, nu știi ce urmează, și de multe ori cele mai interesante cazuri vin când te aștepți mai puțin.

De exemplu în cazul unui accident de circulație sau la un incident în loc public trebuie să te adaptezi situaţiei, să îţi pregăteşti defibrilatorul, monitorul de funcţii vitale, iar, în funcţie de gravitatea accidentului, trebuie să te pregăteşti psihic, pt că e o presiune psihică inclusiv venită de la public …. acest lucru nu îl înveți tot timpul în cărțile de medicină.

  • La ce te gândești în timp ce va îndreptăţi spre o intervenţie? E mereu o presiune psihică sau te obişnuieşti cu timpul şi devine o muncă de zi cu zi?

Acest lucru depinde mult de cazul pe care îl avem. În cazuri grave sau complexe încep să mă gândesc ce trebuie făcut înainte de a ajunge la locul solicitării încercând să îmi structurez cât mai bine pașii pe care ar trebui să îi urmez. Asta mă ajută să evoluez și cu fiecare caz devine din ce în ce mai simplu. Desigur , mai e entuziasmul și adrenalina pe care le simți în drum spre caz. Întotdeauna vor apărea şi emoţii sau gânduri legate de caz, dar per total te obişnuieşti cu munca şi eşti pregătit să intervii unde e nevoie.

  • Ne poți povesti cum arată o tură dintr-o zi de voluntariat?

O tură are 12 ore și începe la ora 7 dimineața pană la ora 19 seara, respectiv 19 seara – 7 dimineața.

Mai întâi ajut la dotarea autosanitarei cu materiale sanitare și verific echipamentele. După verificare discut cu colegii de tură despre diferite cazuri interesante, dar de obicei nu durează mult și suntem solicitați la primul caz.

De multe ori, în special pe chipajele de tip B, nu ajungem în stație decât după amiază sau chiar seara la încheierea programului pe tura respectivă. Astfel, un echipaj de tip B are în medie 10-12 cazuri în 12 ore iar un echipaj tip C cu medic 4-5 cazuri.

Am tot respectul pentru cadrele medicale din acest sistem, care, oricât de ocupate ar fi, încă au răbdare să îmi răspundă la întrebări cu privire la cazuri ori diferite proceduri.

În total, suntem peste 90 de voluntari în cadrul Serviciului de Ambulanţă al Judeţului Cluj. Deşi la început era greu şi să reajustăm o targă, cu ajutorul cadrelor medicale am ajuns la un nivel în care fiecare ştim ce avem de făcut.

La sfârșitul turei schimb trusă și ajut la dotarea autosanitarei cu materialele sanitare folosite în acea zi și verific echipamentele medicale să aibe hârtie ekg, manşeta să fie funcţională, cablurile ekg să nu fie întrerupte, etc. Desigur, în cazul în care avem un caz complex și este nevoie de dotarea și igienizarea autosanitarei suntem nevoiți să ne întoarcem după caz în stație.

negrean adrian cluj

  • Ce fel de persoană poate să lucreze în sistemul de urgență?

Păi aș spune în primul rând o persoană dornică să ajute omul în suferință. Mai ales în urgențe avem de-a face cu oameni ce apelează la sistemul medical pentru că au nevoie de ajutor imediat și trebuie tot timpul să fi pregătit pentru orice. Îți trebuie desigur un caracter puternic şi practică și colectivul din sistemul de urgență te ajută să ți-l formezi.

Volumul de muncă este mare, dar în același timp spiritul de echipă, multitudinea de cazuri și satisfacția salvării pacientului sunt tot ce ai nevoie pentru a deveni „dependent” de acest sistem.

  • Care caz te-a marcat cel mai tare?

Au fost multe cazuri interesante, dar ce mi-a schimbat percepția asupra lucrurilor, printre primele cazuri de altfel, un simplu transport pe care încă mi-l amintesc foarte bine. Era un transport de la secția de Neurologie la CT pentru o reevaluare postoperatorie. Era o pacientă firavă și timidă. Suferise o intervenție chirurgicală la nivelul coloanei lombare după un accident de mașină pe care ea și soțul ei l-au avut derapând de pe carosabil într-un copac.

Îmi amintesc cum spunea că nu îi plac spitalele și povestea cu bucurie că așteaptă să meargă înapoi în străinătate pentru a-și continua munca alături de soțul ei. Eu nu știam cum să reacționez, avea secționată măduva spinării și urma să primească vestea. Am încercat să îmi mențin starea pozitivă și să o încurajez, în același timp am simțit greutatea unei astfel de vești și acel lucru mi-a rămas întipărit în minte. Atunci am început să realizez responsabilitatea și tăria de care trebuie să dăm dovadă ca și viitoare cadre medicale.

Desigur, fiecare caz are o poveste, iar acest lucru te marchează.

  • După absolvirea studiilor dorești să rămâi în sistemul de urgență?

Sincer nu știu, îmi este greu să mă pronunț acum. Mai am multe specialități de studiat și lista se conturează încet încet. Tot ce știu este că îmi doresc o specialitate care să includă și o parte de urgență.

  • Ce crezi tu, din punctul de vedere al unui student, că lipsește echipajelor medicale de urgență? Sau ce crezi că ar trebui adus în plus?

În momentul de față în cadrul Voluntariatului SAJ Cluj lucrurile evoluează continuu, și evoluează spre bine. În schimb am observat persoanele ce încearcă să profite de acest sistem, mă refer la solicitări. Sunt cazuri în care suntem solicitați și pacientul ne așteaptă cu bagajele făcute și acuză orice doar să fie dus. Ar mai fi birocrația, care la un echipaj de 2 persoane cum este cel de pe ambulanțele tip B, combinată cu numărul mare de cazuri îngreunează activitatea.

  • Cum ajungi voluntar pe Ambulanta?

Pentru a ajunge voluntar trebuie mai întâi depus un dosar la secretariatul SAJ după care va urma un test dintr-o bibliografie dată. Cei admiși urmează un curs de prim ajutor de maxim 5 ședințe care conține o parte teoretică și o parte practică, la sfârșitul fiecărei ședințe, pentru a aplica ceea ce a învățat la partea teoretică și pentru a se familiariza cu aparatura medicală de pe autosanitară.

Acest curs se încheie cu un test teoretic, iar cei admiși semnează protecția muncii și contractul pe 1 an, urmând să lucreze pe ambulanța tip B ce constă dintr-un echipaj format din asistent și șofer timp de o lună. La sfârșitul lunii susțin testul pe autosanitară iar promovarea lui atestă faptul că s-au familiarizat cu aparatura din ambulanța. După acest test devine „voluntar activ”.

ambulanta cluj 2017

  • Puțini știu, însă sunt curioși ce aparatură medicală se află într-o ambulanță. Cu ce este dotată?

Sunt patru tipuri de autosanitare compuse din diferite categorii de personal și în funcție de asta şi dotările sunt pe măsură.

  1. Ambulanțele de tip A sunt ambulanțe de transport pacienți și se folosesc pentru externări, dialize, transferuri pacienți necritici. Aici nu sunt voluntari, este șoferul care a urmat cursul de ambulanțier ceea ce înseamnă că are abilitatea de a acorda primul ajutor, iar utilitara este dotată cu defibrilator automat (cu funcţii ekg, spo2, ta), aspirator, oxigen etc.
  2. Ambulanțele de tip B au un echipaj format din asistent, ambulanțier şi voluntar. Acest tip este folosit în intervențiile de urgență și transportului medical asistat. Are ca dotări: dispozitive de imobilizare pacient / injectomate / kit traumă / kit arsuri / defibrilator cu posibilitatea de a transmite date ( EKG , pulsoximetrie, tensiune arterială, etc.) la distanță pe un computer, unde un medic interpretează datele și poate da indicații. Imaginați-vă un pacient cu dureri în piept în Panticeu la 1 oră de Cluj. Instantaneu ekg-ul lui poate fi interpretat de un medic specialist chiar dacă ajunge la pacient un asitent + voluntar.
  3. Ambulanțele de tip C sunt destinate intervențiilor medicale de urgență la cel mai înalt nivel și au un echipaj format din medic, asistent medical, ambulanțier și voluntar. În plus față de B este dotată cu targă pneumatică / defibrilator automat/manual / ventilator pentru pacienții critici / intubați / kit pentru membre amputate / kit de nașteri … practic un Emergency Room mobil. Obligatoriu trebuie să aibă medic specialist medicină de urgență / competență în urgență.
  4. Ultimul tip de autosanitare sunt cele tip AMD (asistență medicală la domiciliu), acele Fiat Punto mici. Au echipajul format dintr-un medic de medicină de familie și ambulanțier. Ele sunt destinate acelor multe „urgențe” care nu sunt majore – febră, colici, dureri de cap, copii răciți – care cel mai probabil nu ajung la spital ci doar necesită un consult medical, un sfat, o rețetă.

Serviciul de Ambulanţă a Judeţului Cluj depinde, astfel, într-o mare măsură de aportul voluntarilor. Deficitul de personal afectează şi sistemul de urgenţă, astfel ca la Ambulanţă Cluj se pot face înscrieri pentru voluntari în orice perioadă a anului.

În acest moment activează peste 90 de voluntari, iar o parte din aceştia o fac deja chiar şi de 5 ani. Acest lucru denota faptul că la serviciul de urgenţă din Cluj-Napoca s-a creat o comunitate puternică dispusă la orice oră să acorde primul ajutor oricărei persoane aflate într-un moment dificil din punct de vedere medical.



Lasă un răspuns

Site creat de