Așezarea „Mănăștur” a început să fie construită în secolul al IX-lea, în zona ridicăturii de pământ pe care în secolul al XI-lea s-a ridicat mănăstirea benedictină.
Potrivit cărţilor de istorie, Mănășturul a fost atestat documentar încă din anul 1063.
În perioada colonizării germane a Clujului, în Mănăștur a început să se formeze un grup de țărani liberi care deserveau mănăstirea benedictină. Cu trecerea timpului, alături de aceştia s-au adunat şi mulți români, care însă, potrivit legilor acelor vremuri, nu aveau drept de a se așeza în cetatea Clujului.
În aşezarea „Mănăștur” a existat de asemenea o mănăstire de rit grecesc, zidită de „quondam Paulus a Macedonia”, negustor în Cluj, împreună cu ginerele său, „Georgius Literátus Christophor”, tot negustor în Cluj. Aceştia au putut ctitori manăstirea cu ajutorul episcopului Teofil Seremi care le-a dat din soborul ținut în Alba Iulia dreptul de patronat asupra respectivei mănăstiri.
Abia în anul 1895 satul satul este inclus în componentă a orașului Cluj. Potrivit datelor din ultimul recensământ separat pentru Mănăștur, din anul 1890, din totalul de 3.099 de locuitori, 1.569 s-au declarat maghiari, 1.489 români, 16 germani, 5 slovaci. Astfel, la începutul secolului al XX-lea satul era unul mixt: româno-maghiar.
În Mănăștur au fost construite în perioada interbelică două parohii. Este vorba de cea greco-catolică, deservită de călugării din Ordinul Sf. Vasile cel Mare, care avea drept lăcaș de cult (închiriat pe 30 de ani) Biserica Calvaria, și una romano-catolică, cu sediul pe strada Mănăștur la numărul 4, deservită de iezuiți.
În timpul administrației maghiare din perioada 1940-1944 Mănășturul s-a aflat la o distanță de doar 1 kilometru de frontiera cu Regatul Român.
Frontiera era situată la acea vreme pe Dealul Feleacului, între Mănăștur și Feleac. Ca buni cunoscători ai locului, unii dintre mănăștureni s-au ocupat în perioada respectivă cu acțiuni de contrabandă și de trafic de persoane, în urma cărora au fost salvate viețile unor evrei.
În 1946 satul a sprijinit, alături de satele Someșeni și Florești, greva studenților din Cluj. Greva studenţească de la Cluj a fost condusă de fostul mitropolit al Clujului, Bartolomeu Anania, pe când avea 25 de ani şi era student în anul al II-lea la Medicină.
Mănșturul a fost unul dintre principalele puncte de rezistență împotriva instaurării comunismului în zonă.
În perioada de început al comunismului satul era cunoscut pentru că la intrare (aproximativ în zona din fața fostei Fabrici de Bere) sătenii au instalat o pancartă pe care scria cu litere mari: „Până aici democraţia, de aici Mănăștur!„. Democrația” se referea la „democrația populară”, adică ladictatura instalată de comuniști.
În perioada 1965-1985 casele au fost demolate, iar pe teritoriul satului a fost dezvoltat actualul cartier Mănăștur.
Blocurile construite au fost oferite muncitorilor de la Combinatul de Utilaj Greu (CUG). Pentru popularea cartierului Mănăștur au fost aduși oameni de la sate din întregul județ. Tot în perioada comunismului a fost realizată şi linia de tramvai care face legătura dintre Mănăștur şi zona industrială a oraşului Cluj-Napoca (Bulevardul Muncii).
În prezent, cartierul Mănăștur este cel mai mare cartier al municipiului Cluj-Napoca şi numără o populaţie de aproximativ 160.000 de oameni.
Clujul avea, la ultimul recensământ (anul 2011), cam 325.000 de locuitori, la care se adăugau încă aproximativ 90.000 de persoane pe o rază de circa 20 km în jurul său. Prin urmare, Clujul este o zonă metropolitană de circa 420.000 de locuitori.
Multumim pentru fotografii doamnei Gabriella Leu
Credite pentru fotografia de articol: Filmari Aeriene CJ
Curiorizități despre unul dintre cele mai frumoase cartiere ale Clujului: Grigorescu (Galerie FOTO)
1 Comment