Important, Social & Cultura

Legăturile Casei Regale a României cu oraşul Cluj (Galerie FOTO)

De la fondarea sa, în anul 1866, Casa Regală a României s-a înscris ca factor esențial în relizarea obiectivelor  majore ale neamului românesc care dorea identitate și unitate. Coroana Regală a fost un agent instituțional și cultural decisiv în însușirea de către români a modelului de civilizație european-occidental.

În viața Clujului, Monarhia a dezvoltat, printr-un proces programat și sistematic, infrastructura instituțională și culturală a orașului, conturându-se astfel premisele afirmării identității românești, scenariu care până la Marea Unire din 1918 părea problematic de realizat. Important de reținut este aspectul conform căruia evoluția continuu ascendentă a orașului nostru nu rezidă din neant, dar nici nu se datorează exclusiv resortului politico-administrativ (local sau central), ori anumitor politici statale.

Vigoarea și puterea Clujului contemporan sunt efecte ale excepționalei sale citadele universitare la a cărei ctitorie a contribuit incontestabil și Casa Regală a României prin implicări decisive, inclusiv de natură financiară, în susținerea școlii, a culturii, a bisericii sau a sportului. Articolul de față își propune să aducă la cunoștință tuturor clujenilor memorabilele tangențe pe care Cluj-Napoca le-a avut cu membrii Casei Regale.

1919- primul contact oficial al regalității cu universul transilvănean

Prima vizită oficială. Institutul de Istorie Națională din Cluj

În zilele de 27-28 mai 1919, Regele Ferdinand I, Regina Maria si Principele Moștenitor Carol au poposit la Cluj într-un ,,turneu” dedicat comunității din Ardeal, proaspăt reunite cu originile puternic înrădăcinate. Oamenii Clujului s-au adunat de peste tot pentru a-și manifesta bucuria României sub aceeași coroană, Majestatea Sa, Regina Maria, declarând apoi că ,, […] mii și mii de oameni au venit din satele învecinate.”.

Caracterul unui monarh desăvârșit nu i-a putut permite reginei să nu observe tristețea minorităților, deoarece ea nu a fost doar într-o funcție ereditară, ci a fost regina oamenilor mici și mari, caracterizată de o impresionantă disponibilitate emoțională pentru cei aflați în nevoie: ,, […] nu aș fi putut uita niciodată pe cei care plângeau pe când noi jubilam.”.

Ziua de 12 septembrie 1919 marchează afirmarea idiomului matern în Cluj-Napoca prin inaugurarea Universității Daciei Superioare care îngloba patru facultăți: Litere și Filosofie, Medicină, Drept, Științe. Acest eveniment face partea din procesul ctitoririi și sedimentării instituțiilor fie de cultură, fie civile care urmărea stabilizarea urmărilor Marii Unirii.

Contribuția culturală nu s-a rezumat doar la susținerea formării noii universități, ci a constat și într-o donație de 400.000 de lei din partea Regelui Ferdinand din averea personală ca imbold al înființării ,,Institutului de Istorie Națională” din Cluj.

Liceul de Fete ,,Regina Maria”. Liceul de Fete ,,Principesa Ileana

Casa Regală a fost un factor emergent de inițiativă și la nivelul mediu al școlilor din Cluj, în aceeași măsură cu aportul adus ariei universitare, dovadă stau cele două licee de fete denumite după importante figuri feminine ale Familiei Regale. Liceul de Fete ,,Regina Maria ia naștere la 1 septembrie 1919 printr-un ordin al Consiliului Dirigent de la Cluj, înscriindu-se astfel în istorie ca primul liceu românesc de fete din Transilvania.

Din 1948, din cauza obiectivului de maculare a experienței dinastice, comuniștii îl redenumesc Colegiul Național ,,George Coșbuc”.

Liceul de Fete ,,Principesa Ileana” s-a remarcat ca fiind o instituție prestigioasă, modern organizată, patronată de Principesa Ileana. Frumoasa Domniță Ileana a României a vizitat școala care îi purta cu mândrie numele în anii 1929 și 1930. Pe același principiu, liceul a fost redenumit Liceul Teoretic ,,Mihai Eminescu”.

Anii ’20-’30 ai culturii și afirmării identitare

,,Cursa de Coastă de pe Feleac

Începând cu anul 1922, concursul de automobilism de pe Dealul Feleac și-a croit drumul spre notorietate prin legăturile sale cu Casa Regală a României. Unul dintre cei mai importanți promotori ai acestui eveniment spectaculos se numără Principele de Coroană Carol care sporește popularitatea cursei prin participarea sa din 1924.

În istoria competiției, anul 1927 se identifică cu victoria la proba de viteză absolută a însuși Principelui Nicolae, un înrăit pasionat de automobilistică și cunoscut drept un priceput mecanic. Din 1930, concursul de la Feleac-Cluj își desăvârșește renumele prin includerea sa ca etapă în Campionatului European de Munte, moment consemnat prin prezența la tribuna oficială a raliului a Regelui Carol al II-lea, fratele Principelui Nicolae.

Principele Nicolae lângă automobilul său
Concurenții raliului de pe Feleac

Catedrala Ortodoxă din Cluj-Napoca

La așezarea pietrei de temelie au asistat, în octombrie 1923, Principele Carol și renumitul premier Ion I. C. Brătianu. După 10 ani, Catedrala Ortodoxă din Cluj-Napoca era pregătită pentru sfințire, în noiembrie 1933. Slujba a fost oficiată de către patriarhul României Miron Cristea, împreună cu mitropolitul Transilvaniei, Nicolae Bălan și episcopul Clujului, Nicolae Ivan.

Manifestațiile evenimentului bisericesc a avut oaspeți de seamă, printre care: Majestatea Sa Regală Carol al II-lea, Principele Moștenitor Mihai, ASR Nicolae și președintele Consiliului de Miniștri Alexandru Vaida-Voievod.

Înconjurarea Bisericii Ortodoxe la sfințirea din 1933

Academia de Agricultură din Cluj –  în prezent USAMV

Deși persoana Regelui Carol al II-lea poate părea una controversată datorită unei conduite precare în viața privată, nimic nu-l poate îndepărta de la adevărata sa iubire de neam. Domnia lui Carol al II-lea se caracterizează pe o atenție sporită acordată culturii. Majestatea Sa era de părere că prestigiul unui popor se distinge întâi de toate prin bogata cultură care-i conferă esență: ,, Eu nu pot concepe că o țară poate să însemneze ceva, oricât de mare ar fi puterea ei armată, dacă nu-și sporește până la extrem patrimoniul intelectual.” În 1932, în prezența MS Regele Carol al II-lea și a Principelui Moștenitor Mihai, se inaugura noua clădire a Academiei de Agricultură din Cluj (actuala Universitate de Științe Agricole și Medicină Veterinară).

Colegiul Universitarilor din Cluj

Colegiul Academic din Cluj

Anul 1937 aduce cu sine inaugurarea ,,Colegiului Academic din Cluj”, cunoscut și sub numele de ,,Casa Universitarilor”. În vara aceluiași an, la inițiativa Facultății de Litere, Regeleui Carol al II-lea îi este acordat titlul de ,,Doctor Honoris Causa” a Universității ,,Regele Ferdinand I” (nume adoptat din 1927, odată cu moartea Regelui Unirii).

Postcomunismul- o firavă încercare de revenire la normalitate

Imediat după Revoluție, revenirile regale au avut de înfruntat ostilitatea autorităților animate de credințele Frontului Salvați România. Atitudinea lipsită de respect și ignoranța autorităților nu au împiedicat Casa Regală să reia legăturile cu Clujul, un evident liant între cele două fiind Doina Cornea, profesoara care a reprezentat una dintre cele mai cunoscute figuri ale disidenței atnicomuniste și o susținătoare vehementă a revenirii la forma de guvernământ a Monarhiei Constituționale. Ea a fost primită în mai multe audiențe private la Paris, Versoix sau în țară în semn de prețuire și recunoștință.

Regina Ana și Majestatea Sa Regele Mihai I împreună cu Doina Cornea

Anii 2000- primii pași, greoi și poticniți, spre etapa firească a recunoștinței Casei Regale

Regele Mihai I își recapătă abia în 1997 cetățenia română, prilej de reîntoarcere pe pământul matern. Primește în anul 2003 titlul de ,,Profesor Honoris Causa” al UBB, iar în 2009 USAMV-ul îi oferă titlul de ,,Doctor Honoris Causa”. M.S. Regele Mihai a fost în Cluj și în anul 2005, cu sărbătoririi a 85 de ani a Universității Române în Transilvania, prilej de dezvelire a busturilor Regelui Ferdinand și a Reginei Maria, amplasate în clădirea centrală a UBB Cluj.

Regele Mihai I primind titlul de ,,Doctor Honoris Causa” al USAMV                  

În martie 2015, la inițiativa Consiliului Județean Cluj, Altețelor Lor Regale, Principesei Moștenitoare Margareta și Principelui Radu, li se acordă titlul de ,,Cetățean de Onoare a Județului Cluj”. În 2016, cu ocazia împlinirii a 20 de ani de căsnicie, același Cuplu Regal alege clădirea Operei Naționale din Cluj pentru a sărbători fericitul eveniment printr-un desăvârșit spectacol de operă.

Întâlnirile dintre comunitatea clujeană și Casa Regală a României au fost mereu rodnice și calculate în vederea atingerii unui scop precis- bunăstarea populației și dezvoltarea caracterului profund cultural al urbei. Preferabil este ca trecutul acesta luminos să nu fie întunecat de instrumentarul variat prin care comuniștii ne-au îndepărtat de experiența monarhică. Prezentul își are rădăcinile în efortul depus de membrii Casei Regale, iar o minimalizare a contribuției hotărâtoare a acestora este complet defăimătoare și se opune oricărui sentiment patriotic. Vernisajul ,,Casa Regală a României în viața Clujului” de la Biblioteca Central Universitară relevă acțiunile, nu întotdeauna evidente, întreprinse de membrii Casei Regale în vederea omogenizării intereselor naționale.


Articol realizat de Razvan Murgu



Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Site creat de