În ședința ordinară a Consiliului local Cluj-Napoca din data de 15 decembrie 2020 a fost votată în unanimitate hotărârea de cumpărare a imobilului situat pe strada Doina Cornea locuința disidentei anticomuniste Doina Cornea.
Imobilul este compus din teren-curte în suprafață de 349 mp și construcția propriu-zisă: casa de cărămidă compusă din 4 camere, o bucătărie și dependințe cu o suprafață desfășurată de 105 mp.
Primăria municipiului Cluj-Napoca împreună cu Fundația Doina Cornea vor transforma locuința unde Doina Cornea a locuit într-o casa memorială, un punct de reper al istoriei acestei națiuni.
De asemena, la începutul lunii iulie a acestui an, consilierii locali au aprobat Hotărârea pentru schimbarea denumirii străzii Alba Iulia în strada „Doina Cornea”.
Doina Maria Cornea s-a născut la Braşov în 30 mai 1929, ca fiică a Mariei şi a lui Iacob Cornea. Bunicii ei, atât pe linie maternă, cât şi paternă, erau ţărani români ardeleni. În1948 devine studentă a Facultăţii de Litere din Cluj, secţia franceză-italiană, unde se face remarcată de profesorul Henri Jacquier, care ulterior îi va conduce lucrarea de licenţă şi îi va propune un post de asistentă la această facultate. După absolvire este repartizată ca profesoară de franceză la un liceu din Zalău, unde lucrează până în 1956.
Căsătorită în 1954 cu Leontin Cornel Iuhas, avocat în Zalău, şi mamă a doi copii, Ariadna şi Leontin Horaţiu, se mută împreună cu familia în 1958 la Cluj, devenind asistentă stagiară, apoi titulară la Facultatea de Filologie a Universităţii din Cluj.
Activitatea ei de opozantă la dictatura comunistă debutează în 1982, când trimite o scrisoare deschisă la Radio Europa Liberă, acesta fiind și motivul destituirii ei din postul de la facultate, în 1983.
Cum actele de protest continuă, radicalizându-se treptat, în cursul anilor 1983-1989 Securitatea o supune unor anchete frecvente şi persecuţiilor.
În 1987 este arestată împreună cu fiul ei, iar începând din 1988 i se impune un regim de arest la domiciliu.
După Revoluţia din decembrie 1989, este cooptată în Consiliul Naţional al Frontului Salvării Naționale – primul nume de pe lista iniţială de membri – şi în Consiliul Judeţean Cluj; demisionează din ambele consilii la 23 ianuarie 1990.
În aceeaşi perioadă devine membru fondator al Grupului pentru Dialog Social, apoi al Forumului Democrat Antitotalitar din România, al Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului – filiala Cluj – şi al Alianţei Civice.
Moare la Cluj în 4 mai 2018.
foto: news.ro
VIDEO | Revoluţia din Decembrie 1989 din Cluj-Napoca | Filmul evenimentelor
