Social & Cultura

“Odiseea Speranţei” – discuţie despre migraţie, toleranţă, voluntariat, umanitate şi viitor la Cluj

Romania va acorda peste 500.000 de lei pentru ajutorarea refugiatilor

Asociatia Life Education for All va invita pe 21 septembrie, de Ziua Mondiala a Pacii, intre orele 15.00-17.00, in cladirea Cazino din Parcul Central,  la evenimentul “Odiseea Sperantei” la o discutie despre migratie, toleranta, voluntariat, umanitate si viitor.

Evenimentul va incepe in holul Cazinoului cu proiectia unui film despre refugiatii sirieni din Grecia si va continua in parc, in fata Cazinoului, unde vom vernisa si o expozitie cu fotografii inedite despre viata refugiatilor intre un razboi care ucide oameni si un “razboi” care ucide speranta si vom vorbi pret de 2 ore, intr-un cadru similar cu cel din taberele de refugiati, despre cum putem sa ne regasim umanitatea.

Poate mai mult ca oricand, cand suntem inconjurati de razboaie si de focare de conflict ar trebui sa ne focusam pe cat de importanta este pacea. Consecintele razboaielor, chiar daca indepartate geografic, ne ating in cel mai coplesitor mod. Nu mai suntem doar martorii obiectivi ai istoriei ci devenim, cu voia sau fara voia noastra, actori pe frontul de razboi al lumii. Doar de noi depinde daca suntem niste actori buni.

In cadrul evenimentului am invitat sa-si povesteasca experienta in calitate de voluntari pentru refugiati, 4 oameni de isprava care au ales sa petreaca cateva saptamani, pe cont propriu, ca salvatori de oameni (la propriu si la figurat).
Alina Petcu a realizat că aceasta criza a refugiatilor este într-o măsură foarte mare o criză umanitară și s-a hotărât: în septembrie 2015 a demisionat, iar în 14 octombrie 2015 era deja în insula Lesbos, cea mai afectată insulă de valul de refugiați (în anul 2015 cca 500.000 dintre ei au sosit în Europa pe aici).

“De ce voluntar pentru refugiați? Pentru că așa am considerat că pot da o mână de ajutor; pentru că totul, absolut totul era gestionat de voluntari, iar tot ceea ce se oferea refugiaților provenea din donații. Și pentru că m-au impresionat sutele de înregistrări cu refugiați pe care le-am văzut de-a lungul verii, știrile despre naufragii; mi s-a părut inuman ceea ce se întâmplă, oamenii aceia chiar nu aveau nicio vină că se născuseră în zone de conflict. “-Alina Petcu.
Radu Andreescu a crescut calatorind si a fost crescut de toate calatoriile pe care le-a facut. Primul contact pe care l-a avut cu refugiatii sirieni a fost in Belgrad, cand intr-o plimbare a intalnit intr-un parc cateva sute de refugiati care traiau sub cerul liber, fara asistenta medicala, fara autoritati care sa le ofere vreun sprijin. Mergand printre ei si incercand sa faca niste fotografii a gasit o mama cu un bebelus care avea privirea pierduta de durere. Copilul avea niste convulsii absolut nefiresti si extrem de puternice.

“Primul gand a fost ca am in fata o fotografie de un dramatism extrem, fotografie de coperta pentru Times sau orice alta publicatie de circulatie internationala. Am dus aparatul la ochi … si nu am putut apasa declansatorul. Ochii mi s-au acoperit de lacrimi si a fost unul din momentele din viata cand am simtit cat de mic sunt cat de putine lucruri cu adevarat importante pentru semeni pot face. As fi vrut ca prin magie sa alung toata suferinta din acel campus intruchipata in privirea mamei si durerea pruncului. Nu am facut niciodata acea fotografie , dar amintirea m-a rascolit.”-Radu Andreescu.
Ionut Ursu este voluntarul prin excelenta, in tara voluntariaza pentru Ambulanta, in afara tarii a fost plecat de doua ori in Nepal, prima oara imediat dupa cutremurul devastator din 2015 cand a ajutat efectiv sute de oameni acordandu-le primul ajutor si a a doua oara in 2016 cand s-a intors sa-si tina promisiunea-aceea de a dota cu aparatura medicala de urgenta Spitalul din Kathmandu. Asa ca cele 5 saptamani in care a fost voluntar in Grecia, pentru refugiati, au venit oarecum firesc. Asociatia lui se numeste emblematic “Volunteer for Life” pentru ca Ionut crede ca a face voluntariat este menirea lui.

“Voi fi voluntar pana la moarte. Disperare, neputință, durere, neîncredere și revolta, asta am simtit si eu cand ascultam povestile de viata ale acestor oameni. Sunt foarte bucuros ca am reusit sa-i ajut si sa interactionez la nivel uman cu multi dintre refugiatii pe care i-am intilnit in taberele din jurul Salonicului.”

Oana Mindrut iubeste oamenii, de aceea a fost voluntar in multe proiecte umanitare. Este un om care crede in puterea educatiei de a schimba lumea intr-una mai buna si de aceea a ales sa mearga voluntar in taberele de refugiati- pentru a le oferi copiilor fara copilarie accesul la zambet, joaca si educatie.

“Acesti copii au scapat dintr-un razboi, au scapat din traversarea Mediteranei in barci gonflabile suprapopulate si au deocamdata, chiar daca provizorie si minimal, o siguranta. Dar, daca oamenii buni nu fac un gest cat de marunt sa-i ajute nu vor scapa, poate niciodata, de trauma psihica si de anii in care n-au avut o copilarie normala si nici posibilitatea de a face scoala.”

Moderatorul discutiei va fi domnul Anatolie Cosciug – doctorand in sociologie in cadrul Universitatii Bielefeld din Germania cu o cercetare pe tema migratiei si a schimbarii sociale in tarile din Centrul si Estul Europei.
Intre orele 17.00-19.00 ne vom alatura tot in Parcul Central (spatiul inspre Opera Maghiara) picnic-ului celor de la asociatia P.A.T.R.I.R pt a ne bucura de natura, muzica si de discutii frumoase despre pace. Iar de la 19.30 cei de la PATRIR ne invita sa vizionam impreuna scurtmetraje despre proteste pasnice ale Primaverii Arabe in Flying Circus Pub si vom continua discutiile din parc, pe baza materialelor video proiectate

In prea multe locuri de pe pamantul asta oamenii bombardeaza si ucid copii. Nu vi se pare ca lumea miroase a carne de copil arsa? Alte milioane de copii nu mor din cauza bombelor ci mor din cauza foametei si a setei. Si asta in timp ce noi, oamenii civilizati aruncam mancarea si praduim apa. Putem impiedica un razboi dar, cata vreme, gandirea oamenilor nu se schimba, vor veni altele. Ar trebui sa intelegem ca nu exista „noi” si „ceilalti” ca nu exista „copiii nostri” si „copiii lor”, ca toti suntem locuitori efemeri ai acestei planete si ca ar trebui sa ne respectam cu totii rangul de oameni.



Lasă un răspuns

Site creat de