Dificultățile din sectorul educației, persistente în România pe parcursul ultimelor trei decenii, au condus la plasarea țării pe primul loc în Uniunea Europeană în ceea ce privește procentajul tinerilor care nu sunt angajați și nici nu urmează o formă de educație sau instruire – grupul denumit NEETs.
Potrivit datelor Eurostat publicate recent, în 2022, mai mult de o zecime (11,7%) din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15 și 29 de ani din Uniunea Europeană se încadrau în categoria NEETs.
În rândul statelor membre, proporția acestora varia între 4,2% în Țările de Jos și 19,8% în România.
Raportul arată că, în 2022, o treime dintre statele membre se situau sub obiectivul stabilit pentru anul 2030 – o proporție de 9% a NEETs. Printre acestea se numărau Țările de Jos (4,2%), Suedia (5,7%), Malta (7,2%), Luxemburg (7,4%), Danemarca (7,9%), Portugalia (8,4%), Slovenia (8,5%), Germania (8,6%) și Irlanda (8,7%).
Există diferențe semnificative între procentajul de NEETs printre tineri și tinere în majoritatea statelor membre. În 2022, 13,1% dintre tinerele cu vârsta între 15 și 29 de ani din UE erau NEETs, în comparație cu 10,5% dintre tineri.
Țările de Jos înregistrau cea mai mică proporție de NEETs în ambele categorii: 3,8% în rândul tinerilor și 4,6% în rândul tinerelor. În contrast, cea mai mare proporție de NEETs în rândul tinerilor se înregistra în Italia (17,7%), iar în rândul tinerelor, în România (25,4%).
La nivelul UE, proporția tinerilor care nu urmează un program de învățământ și nici nu sunt angajați a scăzut cu 1,4 puncte procentuale în 2022, comparativ cu 2021. În ultimul deceniu, procentajul NEETs în UE a scăzut cu 4,3 puncte procentuale, de la 16% în 2012 până la 11,7% în 2022.
Irlanda a înregistrat cea mai mare reducere a proporției de NEETs între 2012 și 2022 (minus 12,9 puncte procentuale), urmată de Grecia (minus 11,4 puncte procentuale), Bulgaria (minus 9,6 puncte procentuale) și Spania (minus 9,5 puncte procentuale).
Cu toate acestea, există două state membre unde procentajul NEETs a crescut între 2012 și 2022: Austria (cu o creștere de 0,9 puncte procentuale) și România (cu o creștere de 0,5 puncte procentuale).
