Social & Cultura

Tradiţiile rezistă la Cluj! Clujenii sunt invitaţi la „Măsurișul oilor”

Măsurișul oilor

Muzeul Etnografic al Transilvaniei, instituție publică de cultură care funcționează sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, în parteneriat cu USAMV Cluj-Napoca, Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Cluj, restaurantul Zama (Gust de Transilvania) și maestrul culinar Mircea Groza, vă invită să participați duminică, 8 mai, începând de la ora 10,30, la manifestarea culturală.

ÎMPREUNIȘUL – MĂSURIȘUL OILOR ÎN TRANSILVANIA TRADIȚIONALĂ

(RECONSTITUIRE INTERACTIVĂ)

Manifestarea se va desfășura în Parcul Etnografic „Romulus Vuia”, str. Tăietura Turcului, după următorul program:

Ora 10,30:  – Pregătirea magică interactivă a gospodăriei și a staurului măsurișului

– Prezentarea interactivă a unui inventar original de stână montană

– Prezentarea interactivă a echipamentului caracteristic unui păcurar de munte

– Prezentarea interactivă a instalației de obținere a focului viu

Ora 12,00:  – Intrarea turmei de oi în gospodăria și în staurul măsurișului, în frunte cu vlojoii îmbrăcați în frunze

– Udarea vlojoilor cu apă

– Demararea mulsului, descrierea inventarului pentru muls și a tehnicilor de muls

Ora 12, 30: – Până la încheierea mulsului – consumarea balmoșului și dans tradițional în curtea gospodăriei

Ora 14, 00: – Încheierea mulsului, explicarea modului de obținere a focului viu, plecarea turmei

Ora 14,30:  – Măsurarea laptelui cu carâmbul, discutarea diverselor tehnici transilvănene de măsurare și de repartiție a laptelui

– Închegarea laptelui, discutarea tehnicilor de prelucrare a laptelui de oaie

– Explicarea modului de repartiție a laptelui cu cumpăna

– Dans traditional

DATA: 8 MAI 2016

LOCUL DE DESFĂȘURARE:

PARCUL ETNOGRAFIC ROMULUS VUIA, str. Tăietura Turcului

(GOSPODĂRIA DIN BERBEȘTI, MARAMUREȘ)

MĂSURIȘUL OILOR

Măsurișul oilor, numit în diferitele zone etnografice din Transilvania și împreunat-împreuniș sau sâmbră, este un eveniment rural tradițional cu funcții practice, magice și festive, care marchează debutul sezonului pastoral activ. Organizat, în funcție de clima zonală, la Sângeorzul actual (23 aprilie) sau la „Sângiorzul Bătrân” (diferență de 13 zile), măsurișul  este urmarea logică a asocierii mai multor proprietari cu oi puține (7-25 capete), pentru care exploatarea individuală a laptelui oilor proprii este nerentabilă, dată fiind  cantitatea mică mulsă pe zi de la o oaie. Măsurișul constă tocmai în verificarea potențialului productiv al oilor fiecărui asociat, prin măsurarea laptelui furnizat de ele în acest moment, în funcție de cantitățile rezultate urmând să se repartizeze între asociați, proporțional, până în toamnă, laptele  întregii turme de 250-300 de capete.

Cunoașterea detaliată a acestei practici complexe este deosebit de importantă, deoarece asociația pastorală rurală  reprezintă cea mai veche și mai stabilă asociație economică  din mediul rural transilvănean, iar comportamentul asociativ pe care îl evidențiază are la bază ideea de echitate.

Tocmai pentru a valoriza această străveche și prețioasă moștenire culturală, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în colaborare cu Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj și cu Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj-Napoca, va realiza în secția sa în aer liber din Hoia, în data de 8 mai anul curent, o reconstituire detaliată a unui măsuriș tradițional, începând cu ora 10,30. Evenimentul va include toate etapele acestei practici tradiționale: protejarea magică a gospodăriei și a staulului de muls, intrarea turmei în staul în frunte cu doi flăcăi îmbrăcați în frunze (vlojoi), udați cu apă de către cei prezenți, mulsul turmei de 300 de oi, măsurarea laptelui cu carâmbul, închegarea laptelui și obținerea cașului, servirea balmoșului și cașului proaspăt, petrecerea finală cu muzică tradițională și dans, în curtea gospodăriei. (Ioan Augustin Goia)

SCURTĂ PREZENTARE A PĂRȚII MUZICALE

În satele tradiționale din Transilvania, muzica pentru evenimente era asigurată, de regulă, de un grup alcătuit de regulă din trei muzicanți, denumit de specialiști ,,trio transilvan”. Acestea erau compuse dintr-un viorist (,,primașul”) și doi muzicați care asigurau armonia melodiilor la contrabas (,,gordunașul”) și violă (numită în Transilvania ,,contră” sau ,,braci”, la care cânta ,,contralăul” sau ,,bracistul”). Înainte de apariția acestor instrumente cu coarde, în cultura muzicală a satului transilvănean instrumentele specifice erau cele aerofone, în special fluierul și cimpoiul.

Un asemenea trio și un asemenea fluieraș sunt azi prezenți la evenimentul nostru. Prezența lor ,,muzicală” ne creează posibilitatea să pătrundem în spațiul sonorităților muzicilor tradiționale dar și să decelăm cel puțin două straturi ale culturii noastre tradiționale. Primul strat, cel mai vechi pe care îl putem documenta astăzi, este cel în care instrumentele aerofone era în mod direct legate de ocupațiile țăranilor, inclusiv de cea pe care o reconstituim astăzi. Stratul mai nou este cel caracterizat prin adaptarea melodiile la posibilitățile tehnice pe care le-a adus introducerea instrumentelor cu coarde, precum cele pe care le vedem astăzi la taraful prezent aici.

Trioul condus de Romulus Ciurcui, ,,Nonu” (așa cum îl cunoaște toată lumea) cântă o muzică specifică Câmpiei transilvane. Nonu este unul dintre membrii unei renumite familii de muzicanți-țărani din Soporu de Câmpie. Continuând tradiția muzicală a bunicului și tatălui său, Romulus Ciurcui este unul dintre rarii păstrători ai unui ,,arcuș tradițional”, a unei muzici care, de fiecare dată, sună în parametrii stilisticii tradiționale, neatinsă încă de stilul lăutăresc sau de folclorism.

Contextele în care taraful condus de Nonu ,,zice” sunt astăzi diverse, de la evenimente care țin de cultura tradițională locală (nunți, înmormântări, împreunatul oilor, rareori jocul satului). Repertoriul este compus în mare parte din melodii de joc, dar și din melodii care cândva au aparținut unor repertorii ,,specializate”, precum ,,A oilor”, o melodie cântată la început doar în aceste contexte pastorale.

Vioara lui Nonu din Soporul de Câmpie, taraful condus de el și fluierul lui Perșa Irimie ne vor purta, duminică, într-o lume cu totul aparte, o lume pe care o mai putem doar întrezări prin evenimente precum „Măsurișul oilor”. Vă invităm să îi ascultați, să vă bucurați de muzica lor și, nu în ultimul rând, să jucați! (Silvestru Petac)



Lasă un răspuns

Site creat de