Important, IT

Transformarea Clujului: de la oraş industrial înainte de 1989 la Silicon Valley de România

Cluj-Napoca, oraş universitar şi industrial înainte de 1989, s-a transformat în ultimii ani într-un oraş al serviciilor, festivalurilor, sportului şi al industriei IT.

Campania #euprimar vă prezintă oraşul Cluj Napoca, supranumit Silicon Valley de România, relatează Mediafax.

După dispariţia treptată a majorităţii întreprinderilor din marea industrie socialistă, oraşul s-a reinventat şi, profitând de absolvenţii de informatică de la Universitatea Tehnică Cluj-Napoca (UTCN) şi Universitatea ”Babeş-Bolyai” (UBB), a reuşit să se dezvolte şi să fie recunoscut ca un pol puternic de IT la nivel naţional.

Startul primelor firme din IT care ofereau servicii de outsourcing s-a dat în anii 1997 1998, acestea având maxim 5 angajaţi şi fiind înfiinţate de specialişti care au activat în domeniul de IT în străinătate şi au revenit în ţară.

Piaţa a crescut constant timp de 10 ani, iar în anul 2007 au început să apară firme mai mari, cu clienţi exclusiv pe plan internaţional, dar şi firme multinaţionale.

După criza din 2008, piaţa IT clujeană a cunoscut o creştere mai accentuată şi s-a ajuns ca, în prezent, 30% din startup-urile clujene să fie din domeniul IT iar unul din 11 angajaţi să lucreze în acest domeniu (20.000 angajaţi în total).

Potrivit unui studiu al clusterului IT ARIES Transilvania, numărul de companii IT care activau în IT în anul 2011 în Cluj Napoca aproape s-a dublat în anul 2016, ajungând în 5 ani de la 705 la 1235. ”În Cluj Napoca, ponderea companiilor care realizează soft la comandă este mult mai mare (63,1%) decât cea din Bucureşti (37,2%). În cadrul industriei informatice din România, Cluj Napoca se distinge prin maniera în care concentrează, proporţional, mai multe companii din domeniul realizării de software, justificând într un fel eticheta de oraş al programatorilor. (…) Circa 36% din cifra totală de afaceri a companiilor clujene de IT provine din produse destinate mediului de business, în timp ce alte 26% vizează sectorul de banking şi finance, iar alte 8% provin din dezvoltarea de produse de comerţ, retail şi 7% din produsele destinate sectorului de tip e commerce & web”, se arată în studiu.

Factorii care au marcat evoluţia acestui domeniu în Cluj-Napoca sunt rentabilitatea şi costul redus al forţei de muncă în anii de început ai IT ului, infrastructura de internet foarte bună din România, politicile fiscale dedicate IT ului (impozitul pe venit, impozitele aferente angajaţilor din IT, impozitele specifice angajaţilor care dezvoltă produse), avantajul forţei de muncă pregătită în universităţile clujene, dar şi mediul propice al oraşului pentru dezoltarea unui antreprenoriat autohton în IT.

Faptul că oraşul este un pol IT se reflectă nu doar în numărul de firme şi angajaţi din acest domeniu, cât prin aplicaţiile informatice dezvoltate în parteneriat cu Primăria Cluj-Napoca şi puse la dispoziţia locuitorilor.

Clujenii au fost primii din ţară care au avut la dispoziţie o aplicaţie pe telefonul mobil pentru plata parcărilor, pentru plata biletelor de transport în comun sau pentru a semnala Primăriei problemele constatate în oraş, după cum beneficiază de aplicaţii pentru orarul mijloacelor de transport în comun sau care îi înformează despre lucrările edilitare care au loc pe domeniul public.

Oraşul festivalurilor

Pe lângă componenta de IT, Cluj-Napoca este cunoscut la nivel mondial şi ca ”oraş al festivalurilor”, găzduind atât Transilvania Internaţional Film Festival (TIFF), ajuns la ediţia cu numărul 18, dar şi Jazz in The Park, Clujotronic, Festivalul de Film Comedy Cluj, Festivalul Internaţional de Film de Scurt Metraj ClujShorts,Toamna Muzicală Clujeană, Sports Festival sau Untold, acest ultim festival atrăgând anual zeci de mii de spectatori din ţară şi străinătate cu concerte susţinute de DJ şi artişti celebri.

Bineînţeles, oraşul nu a fost pregătit, la început, să facă faţă unui aflux atât de mare de turişti, dar s-a adaptat pe parcurs. Cele mai mari probleme legate de festivalul Untold, de exemplu, şi care au generat şi generează nemulţumiri, sunt cele legate de îngrădirea Parcului Central, unde sunt amplasate scene pentru concerte, dar şi de nivelul de zgomot, depăşit în anumite zone.
Festivalul Untold a generat, pe de altă parte, şi o goană nebună după locuri de cazare, în condiţiile în care în perioada de desfăşurare sunt epuizate toate locurile din hoteluri şi pensiuni pe o rază de 30 de km. Mulţi clujeni profită de festival pentru a-şi închiria apartamentele la preţuri piperate şi se mută de acasă, iar alţii încearcă să ofere spre închiriere orice spaţiu liber disponibil, inclusiv boxe de depozitare care au o suprafaţă de 10 mp.

Traficul, vechea problemă a administraţiilor

Una dintre cele mai mari probleme înregistrate la nivelul municipiului Cluj-Napoca este cea generată de traficul rutier, în condiţiile în care, la orele de vârf, în special dimineaţă, se creează ambuteiaje pe arterele principale. Pentru a încerca rezolvarea, măcar parţială a situaţiei, Primăria Cluj-Napoca a investit milioane de euro în transportul în comun, în achiziţia de autobuze electrice, troleibuze şi tramvaie, sperând să-i determine pe locuitorii oraşului să renunţe la a circula cu maşinile proprii şi a nu sufoca şi mai mult traficul rutier.

Cluj-Napoca este primul oraş din România care a introdus, în mai 2018, autobuze electrice, graţie unei investiţii a Guvernului elveţian de 27,2 milioane de lei, fiind cumpărate, iniţial, 11 autobuze electrice de producţie poloneză, marca Solaris.

”În acest moment, Primăria Cluj-Napoca are în derulare proiecte privind achiziţionarea de noi autobuze electrice, troleibuze şi tramvaie. Astfel, ne propunem să cumpărăm 41 de autobuze electrice, investiţia depăşind 115 milioane de lei, 50 de troleibuze cu o valoare de 146,7 milioane de lei şi 24 de tramvaie al căror cost se ridică la 221 de milioane de lei”, au declarat reprezentanţii Primăriei clujene. Recent, municipalitatea a pus în circulaţie alte 20 de autobuze electrice.

Investiţiile masive în transportul în comun fac parte din prioritatea strategică a Primăriei Cluj-Napoca de schimbare a întregii flotei de transport în comun care să devină, după 2025, complet nepoluantă.

O altă componentă care ţine de inovare în ceea ce priveşte transportul în comun este introducerea autobuzelor şcolare speciale pentru elevi, care îi preiau din cartiere şi îi duc la şcolile din zona centrală şi înapoi conform unui program orar strict. Această măsură a fost luată tot pentru a ajuta la decongestionarea traficului rutier la orele de vârf.

Recent, Primăria Cluj-Napoca şi Compania de Transport Public au achiziţionat astfel de 10 autobuze şcolare marca Mercedes Setra, preţul unuia depăşind un milion de lei. În total, în anul şcolar trecut, pste 25.000 de elevi au beneficiat de transportul cu autobuzele speciale. De asemenea, pentru o circulaţie fluentă a mijloacelor de transport în comun din Cluj-Napoca, Primăria a înfiinţat benzile dedicate pe care circulă autobuzele şi troleibuzele dar şi bicicletele. Aceste benzi dedicate sunt marcate şi delimitate corespunzător şi au fost introduse atât pe relaţia Est-Vest cât şi în unele zone tangenţiale centrului oraşului, efectul fiind reducerea la jumătate a timpilor necesar deplasărilor pe aceste trasee.

În prezent, în parcul auto al Companiei de Transport Public (CTP) Cluj-Napoca se află 256 de autobuze din care 31 electrice, 81 troleibuze, 27 de tramvaie şi 9 microbuze.

Investiţiile în bazele sportive din Cluj

Municipiul Cluj-Napoca este considerat şi capitala sportului în România, graţie investiţiilor realizate în infrastructura sportivă în ultimii ani, în primul rând în cea mai modernă sală polivalentă – BT Arena, şi într-unul dintre cele mai moderne stadioane, Cluj Arena. De asemenea, municipalitatea clujeană a finalizat una dintre cele mai moderne baze sportive, Gheorgheni, şi intenţionează extinderea acestui model în zona ”La Terenuri” din cartierul Mănăştur.

Sala polivalentă BT Arena a fost inaugurată la sfârşitul anului 2014 în urma unei investiţii de 70 de milioane de lei, fiind considerată cea mai modernă din România. Cu o capacitate care poate ajunge la 10.000 de locuri, sala a găzduit zeci de competiţii interne şi internaţionale sportive diverse, de la tenis, baschet, handbal, gimnastică, judo. Aici au avut loc, printre altele, meciuri din cadrul FedCup la tenis feminin, meciuri din Cupa Davis, meciuri din Campionatul European de Baschet, meciuri demostrative de tenis cu participarea fostului nr. 1 mondial, românca Simona Halep.
Sala dispune de scaune retractabile şi de un cub video cu LED-uri, de cinci pe trei metri, similar cu cele folosite în campionatul american de baschet, NBA, care permite redarea transmisiilor în direct a competiţiilor sportive.

Un alt atu al Clujului sportiv îl reprezintă stadionul Cluj Arena, ridicat pe ruinele fostului stadion municipal ”Ion Moina”. Noua arenă, aflată în administrarea Consiliului Judeţean Cluj, a fost inaugurată în octombrie 2011, are o capacitate de 30.335 de locuri şi face parte din categoria ”Elite”, respectând standardele FIFA şi UEFA, dar dispune şi de o pistă de atletism. Costurile Cluj Arena s-au ridicat la 35 de milioane de euro.

Cluj Arena investeşte masiv în calitatea gazonului, sens în care în acest an se vor achiziţiona trei aparate noi de fotosinteză, pe lângă cele trei aparate achiziţionate anul trecut, fiind încheiat un contract de mentenanţă până la sfârşitul anului care se ocupă de întreţinerea gazonului. Aici au fost găzduite peste 160 de meciuri de fotbal din campionatul intern, din Europa League, dar şi ale echipelor naţionale de fotbal ale României la masculin şi la feminin, precum şi meciuri de rugby din campionatul intern şi ale echipei naţionale, iar pe pista de atletism au avut loc Campionatele Internaţionale de Atletism ale României. În acest an, în perioada 2-3 iulie pe Cluj Arena s-au desfăşurat Campionatele Balcanice de Juniori de atletism, iar în 12 iulie a avut meciul centenar dintre Universitatea Cluj şi PAOK Salonic, campioana Greciei. Cluj Arena găzduieşte, anual, şi startul Maratonului Internaţional Cluj-Napoca unde sunt prezenţi mii de alergători din ţară şi străinătate.

Investiţiile în infrastructura sportivă a municipiului Cluj-Napoca au continuat cu Baza sportivă ”Gheorgheni”, inaugurată la sfârşitul anului 2016, care se întinde pe o suprafaţă de 9,4 hectare, costurile de realizare depăşind 20,2 milioane de lei.

Baza dispune de 12 terenuri sintetice de fotbal, tenis, baschet, badminton, cu instalaţii de nocturnă, pistă de biciclete, zonă de parkour, pistă de role. De asemenea, aici funcţionează o sală cu 8 piste pentru popice, unde a fost organizat în 2018 Campionatul Mondial de Popice.

Sănătatea şi educaţia clujenilor, pe bani europeni

În ceea ce priveşte educaţia, municipiul Cluj-Napoca a implementat în perioada 2014-2017 proiectul „Educaţie la standarde europene în învăţământul preuniversitar”, finanţat din fonduri de la bugetul local, de la bugetul de stat şi fonduri nerambursabile din Programul Operaţional Regional.

Astfel, proiectul, cu o valoare totală de 62,5 milioane de lei, a prevăzut reabilitarea infrastructurii educaţionale a 3 unităţi şcolare, respectiv Şcoala Gimnazială „Ion Agârbiceanu”, Liceul Teoretic „Avram Iancu” şi Liceul Teoretic „Mihai Eminescu”, unde învaţă un număr de 2.866 de elevi, în vederea asigurării calităţii şi îmbunătăţirii condiţiilor de acces la educaţie.

În aceste unităţi de învăţământ au fost create zeci de săli noi de clasă, s-a achiziţionat mobilier şcolar dar şi echipamente IT, s-au mansardat clădiri şi au fost realizate sisteme de ventilaţie moderne, cu centrale termice de tratare a aerului prevăzute cu recuperatoare de căldură cu eficienţă minimă de 71%, în conformitate cu normele europene. De asemenea, au fost instalate sisteme inovative de iluminat cu LED în sălile de clasă, prevăzute cu soluţii automate care funcţionează după intensitatea luminoasă din exterior, realizîndu-se o economie de energie de două ori mai mare decât corpurile de iluminat clasice.

Deoarece domeniul sănătăţii este unul prioritar la nivelul municipiului Cluj-Napoca, s-a alocat în acest an suma de 14,7 milioane lei de la bugetul local, iar faţă de anul trecut s-a majorat cu 65% cuantumul alocărilor pentru structurile spitaliceşti clujene care nu se află în subordinea municipalităţii.

”Din cele 14,7 milioane de lei, 13,4 milioane de lei este valoarea sprijinului financiar pentru 11 instituţii spitaliceşti din Cluj-Napoca, iar 1,3 milioane de lei sunt alocaţi pentru lucrări de amenajare a căilor de acces şi a curţilor spitalelor. Sprijinul financiar acordat spitalelor de Primăria Cluj-Napoca prin aceste alocări a crescut în fiecare an în perioada 2012-2019. Procentual, creşterea este de 352,3% în 2019 faţă de 2012”, au menţionat reprezentanţii Primăriei clujene.

Pe lângă investiţiile din sănătate suportate din bugetul local, Primăria Cluj-Napoca a câştigat şi proiecte cu finanţare europeană. Astfel, a finalizat în 2016 un proiect cu finanţare europeană de 25 de milioane de lei privind modernizarea şi echiparea ambulatorului din cadrul Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca

Un alt proiect în derulare este cel care priveşte creşterea eficienţei energetice a Spitalului Clinic Municipal Cluj-Napoca, finanţat prin Programul Operaţional Regional, cu o valoare totală de peste 24 de milioane de lei.

Articol preluat de pe Mediafax.

sursa foto: Octavian Doica



Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Site creat de