La sfârșitul schimbului de lucru solicitant, ultimul lucru la care se mai gândesc angajații este să își așeze cu atenție semimasca de protecție folosită. Au oprit utilajul, și-au curățat zona de lucru și se pregătesc să plece, semimasca fiind ”doar” încă un echipament pe care trebuie să-l dea jos înainte de a ieși din hală.
Doar că modul în care se depozitează semimasca între două schimburi poate influența starea acesteia funcționarea supapelor, durata de utilizare a filtrelor și, în cele din urmă, nivelul de protecție de care vor beneficia angajații când o vor repurta.
Recomandările internaționale privind protecția respiratorie tratează depozitarea, curățarea, inspecția și întreținerea ca elemente ale aceluiași sistem, nu ca operațiuni opționale. Standardul european EN 529 oferă îndrumări privind selectarea, utilizarea, îngrijirea și întreținerea dispozitivelor de protecție respiratorie.
De ce contează depozitarea semimăștii?
Locul de depozitare trebuie să protejeze semimasca atât împotriva contaminanților din fabrică, cât și împotriva factorilor care pot deteriora materialele din care este creată. Praful, pulberile metalice, aerosolii de ulei, vaporii de solvenți, stropii de substanțe chimice, umiditatea, lumina solară directă și temperaturile extreme pot afecta echipamentul în moduri diferite.
Dacă se lasă modelul de semimasti cu filtre pe un banc din apropierea liniei de producție, particulele aflate încă în suspensie se pot depune pe suprafața exterioară, pe curele, în zona supapelor sau pe filtre. A doua zi, când se ridică și este apropiată de față se transferă contaminarea pe mâini, pe piele sau în interiorul măștii. Mai grav, particulele ajunse în zona supapei de expirație pot împiedica închiderea corectă a acesteia.
Dacă se depozitează în apropierea produselor chimice, cartușele pentru gaze și vapori pot continua să absoarbă substanțe din aer chiar și atunci când semimasca nu este purtată. Filtrul lăsat într-o atmosferă contaminată face ca materialul absorbant să rețină vapori, reducându-și capacitatea disponibilă pentru următoarea utilizare.
Spațiul potrivit pentru depozitarea acestora este unul curat, uscat, ventilat și protejat împotriva temperaturilor excesive (dulap dedicat echipamentelor respiratorii, o casetă individuală, un compartiment în vestiarul curat sau o zonă special amenajată în afara spațiului contaminat).
Este important ca semimasca să nu fie depozitată împreună cu hainele de lucru murdare, lavete, mănuși contaminate, scule acoperite de praf sau recipiente cu substanțe chimice (un dulap comun în care sunt aruncate toate echipamentele de protecție poate favoriza contaminarea încrucișată).
Nici agățarea de curele nu este întotdeauna o soluție bună. În funcție de model, greutatea măștii și a filtrelor poate întinde benzile sau poate produce o tensiune permanentă asupra punctelor de fixare. Urmează modul de depozitare prevăzut de producător, deoarece materialele și geometria diferă de la un model la altul.
Ce faci imediat după ce ieși din zona contaminată?
Nu este recomandat să intri în vestiarul curat cu semimasca acoperită de pulberi și să începi abia acolo să o scuturi sau să o demontezi. Procedura fabricii ar trebui să stabilească o zonă în care echipamentul poate fi scos și pregătit pentru curățare fără să răspândească contaminanții.
Înainte să atingi partea interioară a măștii spală-te sau curăță-ți mâinile conform regulilor aplicabile în unitate. Dacă ai lucrat cu substanțe periculoase, mănușile folosite în proces nu trebuie considerate automat curate doar pentru că încă le porți. Poți avea nevoie de o pereche separată, adecvată operațiunilor de decontaminare.
Examinează semimasca înainte de a o pune deoparte. Caută fisuri, zone întărite, deformări, garnituri deteriorate, curele slăbite, conexiuni imperfecte și supape murdare. Verifică filtrele pentru lovituri, fisuri, murdărire sau rezistență crescută la respirație observată în timpul schimbului.
Dacă semimasca a fost implicată într-un incident, a fost stropită cu o substanță necunoscută, a căzut într-o zonă puternic contaminată sau prezintă o defecțiune, nu o pune în dulap, ci marcheaz-o și retrage-o din utilizare conform procedurii interne.
Curățarea nu înseamnă ștergerea cu o lavetă
Pentru semimăștile reutilizabile, curățarea trebuie făcută după instrucțiunile producătorului și conform programului de protecție respiratorie al fabricii. În multe cazuri, filtrele și cartușele se scot înainte de spălarea corpului măștii, deoarece ele nu trebuie scufundate în apă sau tratate cu soluțiile folosite pentru curățarea piesei faciale.
Nu improviza cu solvenți, degresanți industriali, alcool în concentrații neprevăzute, benzină, diluanți sau detergenți abrazivi. O substanță care curăță rapid o piesă metalică poate afecta siliconul, elastomerii, membranele supapelor sau tratamentele aplicate materialelor semimăștii.
După spălare lasă componentele să se usuce complet într-un mediu necontaminat. Nu monta și nu închide semimasca umedă într-o pungă etanșă. Umiditatea captivă poate favoriza apariția mirosurilor, dezvoltarea microorganismelor și degradarea anumitor componente. În plus, picăturile rămase în apropierea supapelor pot atrage praf și pot împiedica funcționarea lor liberă.
Uscarea nu trebuie grăbită prin așezarea măștii pe calorifer, lângă cuptor, pe o conductă fierbinte sau sub un jet de aer la temperatură ridicată. Căldura excesivă poate deforma corpul măștii și poate afecta elasticitatea benzilor.
Cum păstrezi corect filtrele pentru particule?
Filtrele pentru particule trebuie protejate împotriva prafului suplimentar, a umezelii, a loviturilor și a deformării. După schimb, verifică dacă sunt murdare, deteriorate sau greu de folosit. Nu încerca să le cureți prin lovire de masă, suflare cu aer comprimat, aspirare sau spălare, cu excepția situației în care producătorul prevede în mod explicit o asemenea metodă pentru modelul respectiv.
Suflarea cu aer comprimat poate deteriora mediul filtrant și poate elibera în încăpere particulele periculoase acumulate. Chiar dacă filtrul pare mai curat la exterior, performanța sa nu poate fi evaluată doar vizual.
Dacă producătorul permite păstrarea filtrelor montate pe semimască, ansamblul trebuie așezat într-un recipient curat care nu presează filtrele. Dacă procedura solicită demontarea lor, păstrează-le astfel încât să nu amesteci filtrele folosite de persoane diferite și să nu inversezi componentele între măști incompatibile.
Nu păstra filtrele pentru particule într-un buzunar al salopetei. Acolo se pot îndoi, murdări și contamina cu uleiuri sau alte substanțe. Nici cutia de scule nu este potrivită, mai ales dacă în interior există vaselină, așchii metalice, scule ascuțite sau recipiente care se pot deschide accidental.
Cum păstrezi cartușele pentru gaze și vapori?
Cartușele destinate gazelor și vaporilor necesită o atenție specială. Spre deosebire de un filtru pentru particule, care reține material solid sau lichid în mediul filtrant, un cartuș chimic poate utiliza materiale adsorbante, precum carbonul activ, pentru captarea anumitor gaze sau vapori.
Dacă lași cartușul deschis în hala de producție, procesul de adsorbție poate continua chiar dacă nu respiri prin el. Din acest motiv, numeroși producători recomandă păstrarea cartușelor reutilizate într-un recipient sau într-o pungă care se poate închide etanș, în afara atmosferei contaminate. Aplică însă instrucțiunea exactă aferentă mărcii și modelului folosit în fabrică.
Punga sau cutia nu trebuie să fie contaminată la interior. Nu are sens să izolezi cartușul într-un recipient în care ai pus anterior mănuși murdare sau filtre uzate. Recipientul trebuie să fie dedicat, curat, uscat și identificat.
Înregistrează data primei utilizări și, atunci când procedura fabricii o cere, durata aproximativă de folosire. Cartușele pentru gaze și vapori nu trebuie schimbate doar atunci când simți mirosul substanței. Percepția olfactivă diferă de la o persoană la alta, anumite substanțe au praguri de miros nepotrivite pentru avertizare, iar oboseala olfactivă te poate face să nu mai observi treptat mirosul.
Programul de schimbare trebuie stabilit în funcție de substanță, concentrație, umiditate, temperatură, debit respirator, durata de utilizare, caracteristicile cartușului și recomandările producătorului.
Atunci când scoți cartușele de pe semimască nu le lăsa fără capace pe masa din zona de curățare. Închide-le și etichetează-le conform procedurii. Dacă un cartuș a depășit termenul stabilit, a fost depozitat incorect sau nu mai poți determina cât timp a fost folosit, cea mai prudentă decizie este retragerea lui din utilizare.
Pungă etanșă, cutie rigidă sau dulap ventilat?!
O cutie rigidă protejează bine corpul măștii și filtrele împotriva strivirii. Este utilă în vestiare, în dulapurile personale sau în situațiile în care echipamentul trebuie transportat între două zone. Cutia trebuie să fie suficient de mare pentru ca semimasca să stea într-o poziție naturală, fără curele răsucite și fără presiune pe garnitură.
O pungă resigilabilă poate fi potrivită pentru izolarea cartușelor chimice față de aerul contaminat. Totuși, nu pune în ea o semimască umedă. Mai întâi, lasă corpul măștii să se usuce complet conform instrucțiunilor. În caz contrar, ceea ce ar trebui să fie o măsură de protecție devine un mediu închis și umed.
Un dulap curat și ventilat este util pentru depozitarea corpurilor de mască uscate, dar poate fi insuficient pentru cartușele care trebuie izolate de aer. De aceea, aceeași semimască poate necesita două măsuri complementare: corpul măștii este așezat într-un compartiment care previne deformarea, iar cartușele sunt închise separat într-un recipient etanș.
Evită pungile subțiri care se rup ușor, ambalajele fără etichetă și recipientele alimentare reutilizate fără un sistem clar de identificare. Într-un mediu industrial, ambiguitatea produce erori. Un recipient transparent fără marcaj poate conține filtre curate, filtre folosite sau componente retrase din uz, iar colegul care intră în schimb nu are de unde să știe care este situația.
Verificarea semimăștii înainte de următorul schimb
Înainte să o porți din nou, verifică dacă suprafața care se așază pe față este curată și flexibilă. Examinează curelele și punctele de prindere. Controlează supapele și asigură-te că nu există particule, deformări sau membrane lipite. Verifică fixarea filtrelor și confirmă că tipul lor corespunde riscului din zona în care urmează să lucrezi.
Nu presupune că filtrul potrivit pentru o operațiune este potrivit automat și pentru alta. Un filtru pentru particule nu oferă în mod implicit protecție împotriva vaporilor organici, iar un cartuș chimic trebuie ales pentru substanța și concentrația evaluate. Echipamentul respirator este eficient numai dacă este adecvat pericolului și dacă etanșarea pe față este corespunzătoare.
Dacă simți miros, gust, iritație, amețeală, dificultate neobișnuită la respirație sau observi pierderea etanșeității în timpul lucrului, ieși imediat într-o zonă sigură și urmează procedura fabricii. Nu încerca să repari masca și nu schimba filtrele în atmosfera contaminată.
