Odată cu trecerea timpului, dialectul ardelenesc şi-a pierdut din autenticitate. Cu toate acestea, mai există clujeni (şi ardeleni) care încă mai folosesc expresii şi vorbe folosite de bunicii şi străbunicii noştri. Iar acest lucru, îi amuză şi face pe cei nou veniţi la Cluj să se întrebe ce înseamnă fiecare expresie în parte. Moldovenii sau oltenii nu înţeleg vorbele ardelenilor, deoarece majoritatea regionalismelor folosite de aceştia sunt împrumutate sau influenţate de vocabularul maghiar său german.
Astăzi, am făcut o selecţie cu astfel de expresii şi vorbe pe care le auziţi numai la Cluj (sau în Ardeal). În cazul în care cunoaşteţi şi alte expresii de acest fel, vă rugăm să ne lăsaţi comentarii pe pagina de Facebook sau chiar pe site.
No, ie’ de-nbucă oarişce! = mănâncă ceva
No, hai în ‘lontru = haide înăuntru (în casă)
Nu tie desculța! = nu te descalţa
Ie şi be’ de-acolea! = bea (când gazda de serveşte cu băutura)
Be mă! Să nu-ț’ mai zâc o dată!
Iț’ mai pui? = îţi mai pun? (mâncare)
No, deja va duceț? = deja plecaţi?
No mai stai, une’ tie grăbeşti?
Mai haidaț’ pâ la noi = mai haideţi pe la noi (în vizită)
Da’ tu de-a cui ieşti?
Mânci un blid de zamă? = mănânci o farfurie cu ciorbă?
Iţ’ fac o rototo? = îţi fac o omletă?
Apăi hăpt aşe-i! = exact aşa este!
No hai şi-om mere! = hai să mergem!
Ai isprăvit? = ţi-ai terminat munca? (de regulă, în gospodărie)
Îs bolund după tine! = sunt înnebunit după tine
Pântru o mândră ca tine, ţâpe dracii jar pâ mine! = o modalitate ardelenească de a face un compliment unei fete
Bă, ce ocoş eşti! = ce deştept eşti!
Du-tie tu muiere, nu tăt vorovi! = un fel de a-i spune soţiei să tacă
Mnira-s-ar lumea de tine! = un fel de (aproape) înjurătură
Dacă cunoaşteţi şi alte expresii de acest fel, vă rugăm să ne lăsaţi comentarii pe pagina de Facebook sau chiar pe site.
photo credit: Szilard Varza
Cum se vorbeşte la Cluj. Cuvinte pe care doar ardelenii le înţeleg
Nu-i slobod (nu este voie)
No hai ie deaci niste baraboi(ha si iati niste cartofi)
Iti pun niste pumni sa imbuci(iti pun niste sarmale sa mananci)
Poprica(boia)
Cureti(varza)
Porodici(rosii)
mai varu,baraboi este ceva de marimea unei alune ,cu frunze asemanatoare cu cea de cucuta si se gaseste primavara devreme pe razoare insorite,se curata de coaja si sunt chiar bune,tu te referi la barabule,cuvant care se foloseste in unele zone pentru cartofi,se mai foloseste si alte denumiri cum ar fi;alune de pamant,crumpene,cucule,picioci,la varza i se spune curechi sau capusta,la rosi li se mai spune si paradai,rogu-te amu nu te naravi pe mine.
Baraboi = cartofi, se foloseste denumirea in mai multe localitati din zona Gherla, la fel porodici =
rosii, cureci = varza, etc.
Peruşte=cartofi,se spune aşa intr-un sat din apropierea Clujului.
Si un banc simpatic:
Cum latră câinele ardelenesc?
No,ham!😂
Rototo ii zice la omleta? Ratotă măăăăi. Trebe să fi ardelean să te poți apuca de scris așa articol. Sau sa ai macar unu pe langa tine
Mai Marius ai dreptate !
Exact! Ratotă:)))
La bunica in sat asa se zice. Depinde probabil de zona si influentele maghiare. Si da, sunt ardelean 🙂
No asta i de cilin si de magan
Mnira-s-ar lumea de tine e injurarura??? Aberati, nu e nimic de rau in aceasta expresie. Si vorba celui de mai sus, cuvantul „rototo” nu exista, poate ati vrut sa scrieti ratotã.
Poate nu esti tu asa usor de jignit. Dar cand ii urezi cuiva sa se mire lumea de el, il cam scoti din normalitate si devine teoretic o persoana exilata si aratata cu degetul [dea lungul istoriei exilati au fost bolnavii si infractorii ] , de obicei expresia e ajutata de gravitatea tonului cu care este pronuntata. Dar da, „Mnira-s-ar lumea de tine” e o jignire.
Noa, ai gătat? (ai terminat?)
Nu te mai sămălui atâta, păzește-te !(nu te mai socoti atâta, grăbește-te!)
Ai grijă cum găzdălești banii.(ai grijă cum te descurci cu banii)
Noa, ce ești așe hiretyică ?(ce ești așa nervoasă)
Du-te-n biata ta!(vai de capu’ tău)
Noa, așe-i că-i mândru graiu’ de Fisculaș ?:))))
Lipcie = clătite
hâd = urât
ştrujac =saltea umplută cu paie
silvoi = gem de prune
motroşât = sifonat, murdărit
cohe = bucătarie de vară
poiată = grajd
puiuc = sertar
șină, şin = fină , fin de botez, cununie
ciubăr = butoi din lemn cu două mânere
buce = butoi din lemn în care se pun prunele la fermentat, varza la murat
covată = albie din lemn
coșciug = coş din nuiele cu toartă
copârşău = sicriu
cemeteu = cimitir
fegeu = capac
furcuță = furculită
liungură = lingură
privadă , closet = wc afară
verincă = cuvertură pat
o țâră = putin
bugăt = destul
linguroi = polonic
pcită = pâine
colac = cozonac
fain = frumos
hibă = defect
porodici = rosii
zamă = ciorbă
găluşce = sarmale
cureci = varză
muşunoi = muşuroi
unsoare = untură
oloi = ulei
poprică = boia de ardei
graunţă = boabe de porumb
druşcă = domnisoare de onoare
uspăţ = nuntă
prohod = inmormântare
uăl = damigiană din sticlă
moșână = masină
moşini=chibrituri
cipcă = dantelă
şustar = vas de muls vaca
şciob = vas din lemn in care se adună resturile de la mâncare, hâlbe, lături
hâlbe = lături
Zadie = catrinţă
baraboi = cartofi
pancove = gogoşi
Sa nu uitam de faimoasa fraza/exclamatie formata din sase cuvinte monisilabice, „No ni tu ma la el!” adica utata-te la el.
Propoziție din 60 de cuvinte ardelenești formate din două litere:
NO IA ZÎ TU MĂ, DA CE ÎI FA DE ÎI TĂ ME PĂ LA EL, CĂ ŞI IO AM TĂ FO, DA NU AM LA CE ME LA EL, CĂ NU ÎI OM, ŞI N-A HI, CĂ TĂ BE, ȘI NU ÎI TĂ DA TU UN OL, CĂ NU LI FA OM, CI LI FA C-A HI TĂ UD.
Autor: Costel Hofer