De Vazut, Important

Cum se vorbeşte la Cluj. Cuvinte pe care doar ardelenii le înţeleg

regionalisme cluj

Regionalismele sau chiar şi arhaismele din zona Clujului dovedesc, în continuare, ca autenticitatea ardelenilor este păstrată.

Deşi unele cuvinte au început să dispară din vocabular, există încă multe expresii şi vorbe pe care le mai auzim pe buzele clujenilor. Tendinţa a fost ca regionalismele să dispară şi să vorbim „domneşte” –  cum ar zice bunicii noştri.

Cu toate acestea, românii din celelalte zone ale României îi apreciază pe clujeni când vine vorba de accentul şi lingvistica lor.

Cu ajutorul vostru, al cititorilor cluju.ro, am selectat câteva astfel de cuvinte (regionalisme/arhaisme) şi expresii a la Cluj:

blid = farfurie

oiagă = sticla

ştergar = prosop

baraboi = cartofi

ticlăzău = fier de călcat

puiuc = sertar

tină = noroi

laiță = băncuță

nădragi = pantaloni

țițo-nădragi = izmene tip ciorap

jeb = buzunar

sfetăr = jerseu

laibăr = bluză

straiță = geanta

bulendre = haine

bumb = nasture

Expresii şi vorbe pe care numai la Cluj le auzi şi pe care numai ardelenii le înţeleg

cucuruz = porumb

porodici = roşii

curechi = varză

laboș = cratiță

ciucălău = ştiulete de porumb

tolcer = pâlnie

canceu = vas de apă cu toartă

slană = slănină

dărabă = bucată

moare = zeamă de varză

pită = pâine

șură = hambar

poiată = grajd

ștrampi = ciorapi de femeie

țol = pătură

Vom reveni şi cu partea a doua a „Cum se vorbeşte la Cluj. Cuvinte pe care doar ardelenii le înţeleg”. Până atunci aşteptăm să ne spuneţi şi voi câteva astfel de cuvinte. Ne puteţi lăsa comentarii aici, pe site, sau pe pagina noastră de Facebook cluju.ro.


regionalisme - fapt de limbă existent numai într-o anumită regiune, caracteristic numai pentru un anumit grai


arhaisme - cuvânt, expresie sau construcție învechită, folosită în limba operelor literare cu scopul de a reda culoarea locală


ISTORIE. Piața Unirii – punctul 0 al orașului Cluj-Napoca (Galerie FOTO)



92 Comments

  1. Astea mai mult sunt arhaisme decat regionalisme. Am 26 de ani de cluj si cred ca doar un cuvant, maxim doua, pot spune ca am folosit de mai multe ori in viata.

    1. nici eu n-am auzit de baraboi (e drept că eu nu-s propriu zis ardeleancă, dar mama mea era şi am şi acum o mulţime de rude chiar în cluj şi în satele de primprejur.) de la ea, de la bunica şi din vacanţele petrecute prin partea locului am deprins bine accentul şi vocabularul zonei. mama le spunea cartofilor picioici şi-mi mai spunea că o colegă de şcoală, mănăştureancă, le spunea pere.

      1. la cartofi se zice picioci de la taranescu pityoka…crumpene de la krumpli..toate din maghiara…sau baraboi……la galeata veadra sau vidara din cuv maghiar veder…multe sunt cuvinte din maghiara imprumutate…….sfetar de la sfeter…laibar de la laibi…cancau de la kancso…porodici de la paradicsom..lepedeu de la lepedo…fedeu de la fedo..etc…restul sunt regionalisme sau arhaisme…dar la fel si limba maghiara a imprumutat f multe cuvinte din romana…in multe zone nu stii daca localnicii sunt maghiari sau romani…vorbesc o limba amestecata…

  2. Veadră- găleata. / fedeu-capac/ ciripe – țigle / pup – colac / Mazăre – fasole / ai – usturoi / teptar – cojoc ,vesta din piei de oaie / lepedeu – cuvertură țesuta din lâna sau cânepă si in / motor- mașină /

  3. Amu ioan= acum un an
    Mă păzesc= mă grăbesc
    Petrecanie= înmormântare
    Ogradă= curte
    Luțărnă= lucernă
    Oloi= Ulei
    A fești= a vopsi
    😂😂

  4. Ma nu știu cine ți-o zâs dar se zice laiță nu laviță la băncuță eu le folosesc încă toate chiar cu prețu explicațiilor sunt hazlii și sunt mândru ca sunt ardelean va tzuk 😀😋

  5. „Baraboi” e mai degraba moldovenesc.Eu sunt Clujanca si nu i-am auzit nici pe bunicii mei spunand „baraboi” cand vorbeau despre cartofi. Poate „pere” sau alte expresii, dar nu baraboi. Chestia cu „o iaga” n-am auzit-o niciodata. In schimb, bunica zicea „da-mi oiaga de pe credentz”. „Laibar” inseamna, asa cum mai spune cineva, o vesta, de obicei din lana, tricotata in casa; in nici un caz nu este o bluza.La zeama de varza ii spunem „more” (nu „moare”)…cu pronuntia de rigoare.Sunt lucruri dragute in Ardeal. Mai ales felul oamenilor est minunat. Bine ar fi ca cei care vin in Cluj sa ia exemplul bun, nu sa invadeze cu proastele obiceiuri deprinse in alte parti. „Bastinasii” sunt oameni politicosi, educati, seriosi, curati, respectuosi. Stiu sa dea buna ziua si sa spuna multumesc. Toate cele bune! Liana

  6. A se îmburda= a se răsturna sau a cadea. Scriu asta pentru ca unii tineri din constanta s-au amuzat foarte tare pe cuvantul acesta cand am zis ca „vezi că se îmburdă felia de tort”.

    1. boc = cană, blid=farfurie, craston= cratiță, custură- cuțit mai uzat, tindeu =ștergar,prosop, fidileș=vas special din lemn de câțiva litri în care se pune apă, conie = bucătărie, a țâpa=a arunca, culduș= sărac, dar și cu un caracter urât, ….etc

  7. Finjie-cană
    Blid-farfurie
    Bufet-dulap de bucătărie
    Căput-sacou
    Târnaț/coridor-hol
    Scovardă-clătită
    Pivnita-beci
    Horă-gaini
    Picioci/boabe-cartofi
    Pucioase-chibrituri

  8. Apăi şi normal că ardelenii is cei mai faini oameni din România. No si Cluju ii fain….. şi-apoi când om mere prin alte zone din țară s-or uita tăți in gura noastră când vorvim si s-or mira de cum vorvim noi p-aci pîn Ardeal. Şi la alțî când vin in Ardeal le place pă la noi si le place şî țuica noastră da şî mâncarea apăi de muieri nici nu mai zîc că-s tare faine aci pă la noi. V-am țucat pă toți!

  9. Super fain subiectul. Ogârcău = ….., Clisă = ….. , alimentatie , cuvinte preluate de la colegii de scoala de la Cluj ,asa zisi tarani , sunt multe cuvinte care baga in ceata foarte multe minti luminate de la noi si de pe mapamond .

  10. Colb- praf
    Cârcel- căpușă
    Hârciog- cârtiță
    Mă sui – urc
    Țăje- țeavă
    ‘No, nu vezi ce incuiet îi!?- incapabil de a înțelege noul, care nu iese din părerile lui.
    Bă, uărbule! – orbule
    😅

  11. Ler= cuptor ;a tîpa= a striga ;curechi= varzā; lipidieu= cerceaf,picioci= cartofi;zamā= supa;bendieu=burta,foale = burta, mai= ficat,rînzā= stomac,videre= vadrā= galeata,tzol=patura,ratotā= pāpāraraie=paparā

  12. moșini – chibrituri, a găta – a termina, groscior – un fel de cana speciala in care se tine iaurt ( ulcică), a sfădi – a certa, gozer – făraș, lingurar – polonic, țarca- o pasăre ( străbunica spunea de câte ori canta țarca in copac ca vom avea musafiri)

  13. Strigătură pe drum,cand se merge cu alaiul de nuntă..
    viniți uamini și vedeți
    numa nu ne dioteți
    că și ieri am fost p-aici
    și ni-ați diotet vo cinci!

  14. În varianta modernă
    Veniți oameni și vedeți
    numai nu ne deocheați
    că și ieri am fost pe-aici
    și ne-ați deocheat vreo cinci!.
    Se mai folosește și litera(silaba)e cu accent în loc de afirmația da.Sau îhî !!!
    Din păcate nu putem scrie cum se pronunță,sunt accente,pronunții diferite,de exemplu
    bine se pronunță un fel de bigne scris în franceză.Dar numai noi ardelenii înțelegem.Sau celebrul na un fel de noa…

  15. glajă = sticlă
    câne = câine
    mâț = pisică
    rașpă = răzătoare
    glod = murdar
    scropciță = insectă
    grumaz = gât
    mă dore spcinarea sau mă dore la rărunci = mă dor spatele sau mă dor rinichii
    buhaș = brad
    jordă = nuia,botă
    am borât = am vomitat
    jinars = țuică
    mni-am șiușit pcioru’ = mi-am scrântit piciorul
    mărhăi = vaci
    zamă = supă
    îs trudit = sunt obosit
    lodbă = lemn mare
    harbuz = bostan
    napci,pârșioși = cartofi
    căpciță = grămadă

    1. Lobdă e minge toata ziua si mai adaug si eu cate una alta’
      Ai = usturoi
      Piroşti = sarmale
      Aituri = racituri sau cum spun sudistii „piftie”

      Dumnezo’ vă-mburde-n Rai pă tăţi!

  16. N-am vazut:
    budilarăș = portmoneu,
    năfrămuță = batistă,
    tindeu = prosop,
    cărălabă = gulie,
    rișcașă = orez,
    așem-i place, de uă = îmi place foarte mult
    îmi boxălesc păpucii = îmi dau pantofii cu cremă
    a tomni = a repara
    a țîpa = a arunca (nu, a striga)
    ie = da (cu accent pe e)
    mihei = atelier
    Iuăn = Ioan, Ion
    Maria (cu accent pe primul a) = Maria
    găluște = sarmale

  17. Eu am crescut in zona Mociului și acolo se folosesc toate aceste regionalisme si mai sunt:
    tier= farfurie
    Almar= dulap
    Oiaga= sticla
    Tolcer= pâlnie
    Baraboi= cartofi…

  18. Am crescut in Suceava si bunica folosea multe din aceste cuvinte (blid, stergar, bumb, nadragi, bulendre, ciucalau..), tot neamul ei fiind suceavan. asa ca nu stiu ce sa zic de articolul dvs. 🙂

      1. Graiul bucovinean e o combinatie intre graiurile din Moldova, Maramures si Ardeal cu imprumuturi germane, rutene, maghiare, poloneze. Astazi s-a cam pierdut, dar graiul bucovinean original era foarte greu de inteles de ceilalti romani. Mai mult si graiul bucovinean se subimparte in alte 5 graiuri: dornean, campulungean, radautean, zona dintre Humor-Radauti si Suceava si zona de la gramita de est a Bucovinei istorice.

  19. Pere-cartofi,vidără-galeata,fomeie-femeie,piroște-sarmale sau li se mai zice galuste fierte,cuptor-sobă,lepedeu-cuvertura de pus pe pat,ni mă-uite,zamă-ciorbă,polonic-lingura de luat supa,groasă-gravida sau insarcinata,ciorapi-șosete

  20. Ogoaie-te = linişteste-te
    Laibăr ştiu că e vesta (nu bluză)
    Tatăl meu era dintr-un sat mai în sus de Cluj si cunosc aceste cuvinte (cele menționate in articol şi în comentarii) de la el, dar, mai ales, de la bunica… oameni faini clujenii, iar Clujul este oraşul meu de suflet, unde am trăit minunaţii ani ai studenţiei… 💝

  21. Dog-curpator
    Fideu-capac de oala
    Răcituri -fidea
    Bătător -tel
    Furcuță-furculiță
    Puiuc-sertar
    Fiteu-sobă
    Vadră-galeata
    Pod-tavan
    Jordă-nuia
    Jinars-țuica
    Uăi-oi
    Ciper-piper
    Poprică-ardei
    Bumndic-medicament
    Șălate-salata verde
    Acăț-salcâm
    Unsore-unguent sau crema
    Dejete-degete

  22. Dumnicat = miez de paine
    Dhiţăl = viţel
    Corhaz = spital
    Șălată = salata verde
    Pere = cartofi
    Porodici = rosii
    Gălbaj = caltaboș
    Laiţ = banca
    Ostoie-te = opreste-te
    Stai locului! = nu te mişca
    Curethi = varza
    Pomniţe = dude
    Uăţăt = oţet
    Thiper = piper
    Thina = noroi
    Şele = partea inferioara a spatelui
    Şezi jos = stai jos
    A thicăzi = a finisa
    Dhibol = bivol
    Cuthe = piatra de ascutit coasa

  23. poiată-grajd
    găbănaş-grânar
    câtigar- coteţ de gaini
    cantă-vas de luat apa cu toarta
    căndel-vas cu capac de dus mancare
    fideu-capac
    ler-cuptor
    puiuc-sertar
    pălant-gard
    canapei-canapea
    chindeu-stergar
    chită-pită-pâine
    strujea-darabă-bucată
    niere-miere-zahar
    miere de stuchi-mierea de albine
    târnaţ-hol
    ciotornă-ciotârnă-ceterna
    cocârţi-ciuciuleţi-bureţi de rouă
    coşer-acaret unde se pun ştiuleţii de porumb peste iarnă
    boţ-bulz- mamaliga cu brânză
    papară- păpăraie- omletă
    a sfâni- operaţie prin care se desprind boabele de pe ştiuletele de porumb

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Site creat de