Regionalismele sau chiar şi arhaismele din zona Clujului dovedesc, în continuare, ca autenticitatea ardelenilor este păstrată.
Deşi unele cuvinte au început să dispară din vocabular, există încă multe expresii şi vorbe pe care le mai auzim pe buzele clujenilor. Tendinţa a fost ca regionalismele să dispară şi să vorbim „domneşte” – cum ar zice bunicii noştri.
Cu toate acestea, românii din celelalte zone ale României îi apreciază pe clujeni când vine vorba de accentul şi lingvistica lor.
Cu ajutorul vostru, al cititorilor cluju.ro, am selectat câteva astfel de cuvinte (regionalisme/arhaisme) şi expresii a la Cluj:
blid = farfurie
oiagă = sticla
ştergar = prosop
baraboi = cartofi
ticlăzău = fier de călcat
puiuc = sertar
tină = noroi
laiță = băncuță
nădragi = pantaloni
țițo-nădragi = izmene tip ciorap
jeb = buzunar
sfetăr = jerseu
laibăr = bluză
straiță = geanta
bulendre = haine
bumb = nasture
Expresii şi vorbe pe care numai la Cluj le auzi şi pe care numai ardelenii le înţeleg
cucuruz = porumb
porodici = roşii
curechi = varză
laboș = cratiță
ciucălău = ştiulete de porumb
tolcer = pâlnie
canceu = vas de apă cu toartă
slană = slănină
dărabă = bucată
moare = zeamă de varză
pită = pâine
șură = hambar
poiată = grajd
ștrampi = ciorapi de femeie
țol = pătură
Vom reveni şi cu partea a doua a „Cum se vorbeşte la Cluj. Cuvinte pe care doar ardelenii le înţeleg”. Până atunci aşteptăm să ne spuneţi şi voi câteva astfel de cuvinte. Ne puteţi lăsa comentarii aici, pe site, sau pe pagina noastră de Facebook cluju.ro.
regionalisme - fapt de limbă existent numai într-o anumită regiune, caracteristic numai pentru un anumit grai arhaisme - cuvânt, expresie sau construcție învechită, folosită în limba operelor literare cu scopul de a reda culoarea locală
ISTORIE. Piața Unirii – punctul 0 al orașului Cluj-Napoca (Galerie FOTO)
Astea mai mult sunt arhaisme decat regionalisme. Am 26 de ani de cluj si cred ca doar un cuvant, maxim doua, pot spune ca am folosit de mai multe ori in viata.
No ni ma la iel, c-o mancat pcita cu lapce si s-o pcicurat pa pcept.
Imprecis dragule. Se pare ca esti emigrant de pan pceptul(fals, totodata strain de noi bastinasii).Ardealului.Admir preocuparea inedita pt.arhaismele noastre.Un clujean din parinti si bunicj clujeni. Si serus la tati,tucav-as.
De la Mocanu citire ..A mâncat pâine cu lapte și să picurat pe piept.
Inseamna ca ai stat la oras. In satul meu se folosesc inca de multi oameni aproape jumatate din toate cuvintele astea.
No bine. Nu e adevărat.
Moșini = chibrituri
Coperativă = magazin
Vadră = găleată
Budă = WC
Baraboi? Peruște- cartofi.
nici eu n-am auzit de baraboi (e drept că eu nu-s propriu zis ardeleancă, dar mama mea era şi am şi acum o mulţime de rude chiar în cluj şi în satele de primprejur.) de la ea, de la bunica şi din vacanţele petrecute prin partea locului am deprins bine accentul şi vocabularul zonei. mama le spunea cartofilor picioici şi-mi mai spunea că o colegă de şcoală, mănăştureancă, le spunea pere.
baraboi se foloseste in zona Mociului si a Camarasului.
Hai pa la noi da mănci o zâna de tomaji
Tomnaji
la cartofi se zice picioci de la taranescu pityoka…crumpene de la krumpli..toate din maghiara…sau baraboi……la galeata veadra sau vidara din cuv maghiar veder…multe sunt cuvinte din maghiara imprumutate…….sfetar de la sfeter…laibar de la laibi…cancau de la kancso…porodici de la paradicsom..lepedeu de la lepedo…fedeu de la fedo..etc…restul sunt regionalisme sau arhaisme…dar la fel si limba maghiara a imprumutat f multe cuvinte din romana…in multe zone nu stii daca localnicii sunt maghiari sau romani…vorbesc o limba amestecata…
Oiagă? O iagă = o sticlă
De acord. Bravo.
Asta e de când Transilvania era sub stăpânirea austro-ungară și pentru că în acel teritoriu ocupat mai de demult existau mai mulți români, ortodocși decât maghiari și nereușind să-i convertească la catolicism și să-i maghiarizeze, ca astfel să devină toți o singură nație majoritară, maghiara, cu toate că au folosit tot felul de politici împotriva celorlalte naționalități, au dat Legea maghiarizării tuturor numelor și denumirilor. Astfel limba oficială era maghiara, toți treduiau să o învețe și să o vorbească, numele tuturor au fost transportate și scrise cu grafia maghiară ( ex. Croitoru devenea Szabo, Cluj_Kolosvar etc) Toată lumea trebuia să vorbească limfa maghiară. La școli nu se preda în altă limbă etc. etc. … Și de atunci au rămas influențe în limba vorbită de către ardeleni.
După 1918 s-a mai reparat ceva, dar influențele au rămas, precum și numele multor români pe care și azi îi cheamă Molnar, Erdely, Piros, Fekete etc.
Dar … s-ar putea discuta mult despre asta… Să citim istoria adevărată dacă vrem să ne informăm corect…
D-nei Anca Ileana Dan: Toate denumirile date cartofilor sunt ardelenesti. Diferenta este uneori de la sat la sat. Emil Aluas, Livonia, MI, USA.
Aveți dreptate, la Cluj se spune picioci ,baraboi se zice în Moldova
La cluj se zic crompe, pere ( de pamant) etc
Da picioci in viata mea n-am auzit si sunt 100% din cluj.
Nici eu de crompe…poate din maghiară „krumpli ” se pare că derivă… Interesant!
Fideu=capac
De barabule am auzit dar de baraboi nu!
Veadră- găleata. / fedeu-capac/ ciripe – țigle / pup – colac / Mazăre – fasole / ai – usturoi / teptar – cojoc ,vesta din piei de oaie / lepedeu – cuvertură țesuta din lâna sau cânepă si in / motor- mașină /
Dacă la fasole îi zici mazăre, la mazăre cum.ii zici??? 😂
bobe’ le ziceam la fasolea
La fasole i se zice păsulă (Bihor) si fâsaică (Alba)
da ambele cuvinte de la paszuly sau fuszulyka…primul mai literar
Fâsaică din maghiară: fuszujka ( a se citi: fusuica)
…sau fusoi
Mazăre verde
Mazăre verde😂😂😂😂😂
Mazare = mazare si fasole = pasula
fasole sa spune la cluj pasui pe ungureste , si la mazare sa spune borso
dosoi = prosop
Corect,Lilica.Ioi ce-mi place.Tulaaai no!
Amu ioan= acum un an
Mă păzesc= mă grăbesc
Petrecanie= înmormântare
Ogradă= curte
Luțărnă= lucernă
Oloi= Ulei
A fești= a vopsi
😂😂
Cucule = cartofi, palant = gard, fasaica = fasole
palant e cuv arhaic din maghiara…fuszulyka cuv taranesc tot din maghiara
Ma nu știu cine ți-o zâs dar se zice laiță nu laviță la băncuță eu le folosesc încă toate chiar cu prețu explicațiilor sunt hazlii și sunt mândru ca sunt ardelean va tzuk 😀😋
…oh, in Marginime se zice laviță
Si lavita se foloseste…
Pentru sticla e doar „iaga” nu „oiaga”. Adaugam „o” cand numaram : o iaga, doua iegi.
Eu stiu ca e oiaga! Asa a fost folosit de bunicii mei si unchii si toata lumea din sat
Dar voi de GLAJĂ ati auzit? 😂😂
Uiaga adica?
depinde din ce partea a ardealului esti :))
Depinde de zonă. Acolo unde au trăit bunicii mei se spunea oiaga
Ba nu, e chiar „oiagă” sau „uiagă”!
Baraboi, ardelenesc? Va bateti joc? Sau va tneti de bancuri?
moldovenesc ii barabula :))
ai dreptate))
noi zicem asa
…n-apăi, crumpene rămâne în Ardeal 😛
baraboi se foloseste in zona Mociului si a Camarasului.
Baraboi si la Barai :)) si glaja pt sticla.
Pihe = scame, in zona Zalaului :))
Corșeu = damigeana. Găbânaș = magazie. Laibăr= vesta de lâna Ogârcau= castravete
„Baraboi” e mai degraba moldovenesc.Eu sunt Clujanca si nu i-am auzit nici pe bunicii mei spunand „baraboi” cand vorbeau despre cartofi. Poate „pere” sau alte expresii, dar nu baraboi. Chestia cu „o iaga” n-am auzit-o niciodata. In schimb, bunica zicea „da-mi oiaga de pe credentz”. „Laibar” inseamna, asa cum mai spune cineva, o vesta, de obicei din lana, tricotata in casa; in nici un caz nu este o bluza.La zeama de varza ii spunem „more” (nu „moare”)…cu pronuntia de rigoare.Sunt lucruri dragute in Ardeal. Mai ales felul oamenilor est minunat. Bine ar fi ca cei care vin in Cluj sa ia exemplul bun, nu sa invadeze cu proastele obiceiuri deprinse in alte parti. „Bastinasii” sunt oameni politicosi, educati, seriosi, curati, respectuosi. Stiu sa dea buna ziua si sa spuna multumesc. Toate cele bune! Liana
baraboi se foloseste in zona Mociului si a Camarasului.
A se îmburda= a se răsturna sau a cadea. Scriu asta pentru ca unii tineri din constanta s-au amuzat foarte tare pe cuvantul acesta cand am zis ca „vezi că se îmburdă felia de tort”.
boc = cană, blid=farfurie, craston= cratiță, custură- cuțit mai uzat, tindeu =ștergar,prosop, fidileș=vas special din lemn de câțiva litri în care se pune apă, conie = bucătărie, a țâpa=a arunca, culduș= sărac, dar și cu un caracter urât, ….etc
cohe – bucatarie de vara
Finjie-cană
Blid-farfurie
Bufet-dulap de bucătărie
Căput-sacou
Târnaț/coridor-hol
Scovardă-clătită
Pivnita-beci
Horă-gaini
Picioci/boabe-cartofi
Pucioase-chibrituri
moșini-chibrituri A ciucărie-cotet de gaini
bistos-ac de siguranță
laboș-cratita
Apăi şi normal că ardelenii is cei mai faini oameni din România. No si Cluju ii fain….. şi-apoi când om mere prin alte zone din țară s-or uita tăți in gura noastră când vorvim si s-or mira de cum vorvim noi p-aci pîn Ardeal. Şi la alțî când vin in Ardeal le place pă la noi si le place şî țuica noastră da şî mâncarea apăi de muieri nici nu mai zîc că-s tare faine aci pă la noi. V-am țucat pă toți!
Ca binie zici tare imi place sa vorovesc si stiu si gumuteste ( limba geamgiilor de la Margau )
Sa iti aldeasca Dumniezo norocu ca fain ai comentat!
la 4 minute de centru – periferie :))
Super fain subiectul. Ogârcău = ….., Clisă = ….. , alimentatie , cuvinte preluate de la colegii de scoala de la Cluj ,asa zisi tarani , sunt multe cuvinte care baga in ceata foarte multe minti luminate de la noi si de pe mapamond .
Apăi sconsultaţi dicţionarul! :D
https://www.tulai.ro/
Multumesc 🙂
Propozitie din cinci cuvinte ,din zece litere. 100%ardelenesc.
No ni mă la el.
No ni ma la el ce be
no ni ma la el ce be !!!
No ni mă la el ca fu la ăl de la IP să be cu el.
Bolund- nebun
Ghiufe- chibrite
Se folosesc, desi sunt din maghiara!
Majoritatea sunt derivate a cuvintelor din maghiara
Fedeu= capac, lipită = curgător,tocator,; cohe= bucătărie de vara; o țâră= un pic
Colb- praf
Cârcel- căpușă
Hârciog- cârtiță
Mă sui – urc
Țăje- țeavă
‘No, nu vezi ce incuiet îi!?- incapabil de a înțelege noul, care nu iese din părerile lui.
Bă, uărbule! – orbule
😅
Ler= cuptor ;a tîpa= a striga ;curechi= varzā; lipidieu= cerceaf,picioci= cartofi;zamā= supa;bendieu=burta,foale = burta, mai= ficat,rînzā= stomac,videre= vadrā= galeata,tzol=patura,ratotā= pāpāraraie=paparā
mai tomnițâ-le o țâră …
moșini – chibrituri, a găta – a termina, groscior – un fel de cana speciala in care se tine iaurt ( ulcică), a sfădi – a certa, gozer – făraș, lingurar – polonic, țarca- o pasăre ( străbunica spunea de câte ori canta țarca in copac ca vom avea musafiri)
groscior – Smântână
Guz = cârtiță
Șuștar = găleată pentru muls vacile
Tortă = prăjitură
Cucuradă = palaneț
Acriș = iaurt
Zamă = ciorbă
Pleu = metal care se oxidează
La Margau groshcior ai zice la smantina
Na meri și adă o videre de apă,că s-o gătat și îs tare însătat!
Na ni mă la iel că nu vre să margă!!!
Na las că mă duc io și-oi pune și un fedeu pă ie.Da să nu-l prind că be din ie că io torn tătă în nădraji!
Strigătură pe drum,cand se merge cu alaiul de nuntă..
viniți uamini și vedeți
numa nu ne dioteți
că și ieri am fost p-aici
și ni-ați diotet vo cinci!
În varianta modernă
Veniți oameni și vedeți
numai nu ne deocheați
că și ieri am fost pe-aici
și ne-ați deocheat vreo cinci!.
Se mai folosește și litera(silaba)e cu accent în loc de afirmația da.Sau îhî !!!
Din păcate nu putem scrie cum se pronunță,sunt accente,pronunții diferite,de exemplu
bine se pronunță un fel de bigne scris în franceză.Dar numai noi ardelenii înțelegem.Sau celebrul na un fel de noa…
glajă = sticlă
câne = câine
mâț = pisică
rașpă = răzătoare
glod = murdar
scropciță = insectă
grumaz = gât
mă dore spcinarea sau mă dore la rărunci = mă dor spatele sau mă dor rinichii
buhaș = brad
jordă = nuia,botă
am borât = am vomitat
jinars = țuică
mni-am șiușit pcioru’ = mi-am scrântit piciorul
mărhăi = vaci
zamă = supă
îs trudit = sunt obosit
lodbă = lemn mare
harbuz = bostan
napci,pârșioși = cartofi
căpciță = grămadă
Botă?
nuia
Lobdă e minge toata ziua si mai adaug si eu cate una alta’
Ai = usturoi
Piroşti = sarmale
Aituri = racituri sau cum spun sudistii „piftie”
Dumnezo’ vă-mburde-n Rai pă tăţi!
N-am vazut:
budilarăș = portmoneu,
năfrămuță = batistă,
tindeu = prosop,
cărălabă = gulie,
rișcașă = orez,
așem-i place, de uă = îmi place foarte mult
îmi boxălesc păpucii = îmi dau pantofii cu cremă
a tomni = a repara
a țîpa = a arunca (nu, a striga)
ie = da (cu accent pe e)
mihei = atelier
Iuăn = Ioan, Ion
Maria (cu accent pe primul a) = Maria
găluște = sarmale
copârşeu – sicriu
no aşe vez’! – aşa e bine
tulai – aoleu
nii! – uite, priveşte
Eu am crescut in zona Mociului și acolo se folosesc toate aceste regionalisme si mai sunt:
tier= farfurie
Almar= dulap
Oiaga= sticla
Tolcer= pâlnie
Baraboi= cartofi…
Batăr – măcar
Lăsaț că-i bine omini
Laibăr înseamnă vestă; barabule înseamna cartifi in Moldova nu la Cluj, la Cluj cartofii sunt crompiri sau mai in nord picioci.
La Margau, linga Huiedin la cartofi le zice hilibe
Am crescut in Suceava si bunica folosea multe din aceste cuvinte (blid, stergar, bumb, nadragi, bulendre, ciucalau..), tot neamul ei fiind suceavan. asa ca nu stiu ce sa zic de articolul dvs. 🙂
la fel am auzit si noi aceste cuvinte la bunici, in Cluj…
Graiul bucovinean e o combinatie intre graiurile din Moldova, Maramures si Ardeal cu imprumuturi germane, rutene, maghiare, poloneze. Astazi s-a cam pierdut, dar graiul bucovinean original era foarte greu de inteles de ceilalti romani. Mai mult si graiul bucovinean se subimparte in alte 5 graiuri: dornean, campulungean, radautean, zona dintre Humor-Radauti si Suceava si zona de la gramita de est a Bucovinei istorice.
Pere-cartofi,vidără-galeata,fomeie-femeie,piroște-sarmale sau li se mai zice galuste fierte,cuptor-sobă,lepedeu-cuvertura de pus pe pat,ni mă-uite,zamă-ciorbă,polonic-lingura de luat supa,groasă-gravida sau insarcinata,ciorapi-șosete
Ogoaie-te = linişteste-te
Laibăr ştiu că e vesta (nu bluză)
Tatăl meu era dintr-un sat mai în sus de Cluj si cunosc aceste cuvinte (cele menționate in articol şi în comentarii) de la el, dar, mai ales, de la bunica… oameni faini clujenii, iar Clujul este oraşul meu de suflet, unde am trăit minunaţii ani ai studenţiei… 💝
Porodici=rosi ; pere=cartofi ;pasula= fasolela …noi la Capuşu-Mic aşe să zîce🤣
Dog-curpator
Fideu-capac de oala
Răcituri -fidea
Bătător -tel
Furcuță-furculiță
Puiuc-sertar
Fiteu-sobă
Vadră-galeata
Pod-tavan
Jordă-nuia
Jinars-țuica
Uăi-oi
Ciper-piper
Poprică-ardei
Bumndic-medicament
Șălate-salata verde
Acăț-salcâm
Unsore-unguent sau crema
Dejete-degete
Baraboi se zice si in zona Buza – Gherla, la cartofi. Hiribe se zice in zona Huedin.
Galită=Gaini ,Vadra=galeata ,târnaț=terasa din fata casei….🤣🤣🤣
In Cluj sunt multe ”heregii” ,adica treburi.Vad ca la asta nu s-a gandit nimeni.
Dumnicat = miez de paine
Dhiţăl = viţel
Corhaz = spital
Șălată = salata verde
Pere = cartofi
Porodici = rosii
Gălbaj = caltaboș
Laiţ = banca
Ostoie-te = opreste-te
Stai locului! = nu te mişca
Curethi = varza
Pomniţe = dude
Uăţăt = oţet
Thiper = piper
Thina = noroi
Şele = partea inferioara a spatelui
Şezi jos = stai jos
A thicăzi = a finisa
Dhibol = bivol
Cuthe = piatra de ascutit coasa
Vedera = galeata sau pere = cartofi
liptie = clatite
La Reteag bunicu imi zicea „ada viderea copile”
poiată-grajd
găbănaş-grânar
câtigar- coteţ de gaini
cantă-vas de luat apa cu toarta
căndel-vas cu capac de dus mancare
fideu-capac
ler-cuptor
puiuc-sertar
pălant-gard
canapei-canapea
chindeu-stergar
chită-pită-pâine
strujea-darabă-bucată
niere-miere-zahar
miere de stuchi-mierea de albine
târnaţ-hol
ciotornă-ciotârnă-ceterna
cocârţi-ciuciuleţi-bureţi de rouă
coşer-acaret unde se pun ştiuleţii de porumb peste iarnă
boţ-bulz- mamaliga cu brânză
papară- păpăraie- omletă
a sfâni- operaţie prin care se desprind boabele de pe ştiuletele de porumb
ciucărie-cotet de găini . moșini-chibrituri .bistos-ac de siguranță
Măi Gheo
Hai aca(sa)
C-o facut mama
mânca(re)
Mămăli(gă)
Cu brâ(nză)
Cu la(pte)
Fals … intre aceste cuvinte sunt si banatenesti:
1. Blid (si nu inseamna farfurie ci strachina)
2. Djep (sarbesc), nu jep
3. Nadraji (sarbesc)
4. Sfetar (german)
5. Leibar (german)
6. Cucuruz (sarbesc)
7. Tolsijeri (sarbesc), nu tolceri
8. Pita
9. Strinfi (sarbesc), nu strampi – inseaman ciorapi, indiferent de care.