Important, Social & Cultura

Interviu cu Ștefan Teișanu – antreprenor cultural: „Suntem cu toții suma celor de dinaintea noastră”

Interviu cu Ștefan Teișanu - antreprenor cultural: „Suntem cu toții suma celor de dinaintea noastră”

Ștefan Teișanu este un antreprenor cultural, interesat de dezvoltarea orașelor.

Acesta este director al Centrului Cultural Clujean, ONG de cultură și dezvoltare urbană care are ca membri 95 de organizații și instituții culturale, universități, cluburi și clustere de afaceri, asociații ale societății civile, administrația locală și județeană și care este responsabilă de un vast program cultural pentru dezvoltarea Clujului și a regiunii.

A fondat Asociația Fapte, organizatoare a festivalului Jazz in the Park și a altor evenimente culturale cu impact în comunitate, și Asociația Nord, organizație de dezvoltare comunitară, înființată la Darabani, orașul său natal din regiunea Moldova.

A fost președinte al AIESEC Cluj-Napoca și a pus bazele filialei locale a Junior Chamber International.

În 2008 JA-YE Europe l-a numit „Tânărul Antreprenor al Anului în România”. În aceeași perioadă, organizația sa a dat faliment. De atunci și până azi nu a mai adunat nici premii și nici falimente semnificative. Crezul său personal este că oamenii pot fi ceea ce își doresc să fie.

Reporter: Ești implicat în organizarea unor foarte multe evenimente culturale. De unde vine motivația de a face bine societății?

Ștefan Teișanu: Îmi place semnul ăsta subînțeles de egal între a organiza evenimente culturale și a face bine societății. El arată ceva ce în adâncuri intuim cu toții, dar care ne scapă de multe ori în agitația vieții de zi cu zi: faptul că actul cultural și cultura în sine nu sunt niște ornamente cu care să ne umplem timpul liber, ci sunt parte integrantă din viața noastră și din lumea noastră, făcându-ne un bine adesea neconștientizat, dar prezent.

În studenție am fost activ în AIESEC, o organizație care mi-a crescut gustul pentru implicarea în comunitate, pentru sensul muncii noastre, pentru ideea de contribuție. Imediat după aceea, în primii ani de antreprenoriat, am încercat să-mi aduc contribuția la transformarea în bine a societății noastre prin intermediul educației, al formării și al orientării vocaționale. Ani mai târziu am considerat că a venit vremea să mai fac un pas și să lărgesc orizontul organizațiilor mele dinspre educație spre cultură, considerând că în cultură avem un loc de întâlnire mai deschis, mai neintrusiv și mai inspirațional pentru toți. Cultura nu ne spune ce să facem, ea ne încurajează să chestionăm realitatea, să o imaginăm și reimaginăm mereu. Uneori ne dă și răspunsuri, însă întotdeauna ne încurajează să ne putem întrebări.

Reporter: Ne poți descrie ce presupun proiectele cele mai mari în a căror organizare ești implicat?

Ștefan Teișanu: În ultimii ani cea mai mare parte a energiei mele merge în dezvoltarea Centrului Cultural Clujean, o organizație de cultură și dezvoltare urbană ce are ca scop aducerea, prin cultură, a unui impact pozitiv în dezvoltarea Clujului. Centrul e o organizație inovatoare, care lucrează mult în cercetare-dezvoltare, dar și în pregătirea unor instituții, mecanisme și politici care să schimbe în bine viața orașului și sectorul cultural în general.

Centrul Cultural Clujean aduce 5,8 milioane de euro la Cluj pentru dezvoltarea oraşului

Am rămas atașat și de Asociația Fapte, pe care am co-fondat-o cu ani în urmă. Nu mai sunt implicat în munca de zi cu zi, dar am rămas aproape de colegii mei care organizează festivalul Jazz in the Park și alte proiecte care aduc împreună muzica, oamenii și orașul. Jazz in the Park e unul dintre evenimentele care a schimbat fața Clujului și, cred eu, chiar mai mult decât fața orașului a schimbat ceva înăuntrul lui, explorând și promovând comportamente sociale noi, care ne fac mai buni și aduc bine în jurul nostru.

Sunt implicat și în Asociația Nord, pe care am înființat-o în mod simbolic la Darabani, orașul meu natal din nordul Moldovei și prin intermediul căreia ne străduim să conectăm pe tinerii de acasă cu „diaspora Nordului” în proiecte de regenerare comunitară prin cultură. Am creat împreună parcuri și muzee, am reparat școli, am derulat campanii umanitare de tot felul și organizăm un festival surpriză la Darabani și în comunitățile mici din regiune, Zilele Nordului. 

R: Ce impact au evenimentele pe care le organizezi asupra publicului?

Ș.T.: Cultura lucrează în multe feluri, iar cele mai multe sunt dificil de măsurat. Dincolo de nivelurile de impact cele mai vizibile: turismul cultural, veniturile aduse de sectoarele culturale și creative, transformările fizice ale orașelor etc., cultura produce transformări sociale importante care, însă, necesită timp și atenție sporită pentru analiză. De exemplu, cultura construiește identitate de grup, crește well-being-ul perceput al indivizilor și comunității, micșorează faliile din societate, crește incluziunea, sprijină inovarea și așa mai departe. Pentru mine însă cel mai important demers al culturii este creșterea încrederii în noi înșine și unii în alții, mai ales că, în zilele noastre, România suferă teribil la aceste capitole.

R: Cât cât de solicitantă este organizarea unui astfel de eveniment?

Ș.T.: Pregătirea evenimentelor, la fel ca a celorlalte activități culturale – pentru că nu putem reduce cultura la evenimente -, e de obicei fără sfârșit: ciclul de pregătire pentru cele mai multe acțiuni e de un an de zile și te poartă cursiv prin planificare, pregătire, implementare, monitorizare și evaluare, pentru a o lua de la capăt imediat.

R: Deși te-ai stabilit deja în Cluj, ce te face să nu-ți „rupi rădăcinile” de locul natal?

Ș.T.: Am prins rădăcini și la Cluj: un oraș care te adoptă îți sporește spiritul, îți sporește cunoașterea și înțelegerea, îți dă sensuri noi. Cred că fiecare om păstrează înăuntru toate rădăcinile tuturor locurilor în care a trăit și că aceste rădăcini cresc fără încetare.

Locul natal e special pentru toată lumea, el vine cu un bagaj genetic, istoric și simbolic care ne definește pe fiecare; suntem cu toții suma celor de dinaintea noastră, așa cum și felul în care trăim noi va defini generațiile care urmează. Suplimentar, pentru mine locul natal are și o însemnătate „statistică” mare: fiind o comunitate mică, de numai 10.000 de locuitori, Darabaniul e pentru mine o metaforă a României și a întregii noastre societăți: deși orașele mari „fură” toată scena publică, meciul lumii noastre contemporane se joacă în comunitățile mici, mai mari și unde realitatea e cu totul alta.

R: Ai avut parte de eșecuri în organizarea evenimentelor?

Ș.T.: Și nu numai în organizarea evenimentelor. Aș spune mai degrabă că foarte puțin, poate o zecime – și asta ca să rotunjim în sus -, din tot ce planific îmi iese la timp și în felul în care mi-am imaginat, restul de 90% fiind eșecuri din cele mai variate. A-ți face planuri și, încercând să le implementezi, a te apropia foarte încet de visele tale, asta cred eu că e natura noastră. De aceea nu mă uit la eșecuri ca la un capăt de lume, ci mai degrabă ca la starea ei firească, prin care învățăm despre ea și despre noi și prin care ne apropiem tot mai mult de idealurile noastre. Succesul, așa rar și scurt cum e el, vine să ne alimenteze cu energie pentru grelele încercări pe care le avem mereu de trecut și vine să ne arate dacă suntem sau nu pe drumul cel bun.



Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Site creat de