Studentie, Important

Pierdere pentru educația din România: Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj a ieşit din clasamentul ARWU al celor mai bune 1000 de universități din lume

UBB Cluj este, din nou, prima universitate din România în clasamentul global al universităţilor

Pentru prima dată din 2017 încoace, România nu mai este prezentă prin nicio universitate în Academic Ranking of World Universities (ARWU) – top 1000, clasamentul internațional al universităților realizat de Shanghai Ranking Consultancy.

În ultimii șase ani, singura instituție românească de învățământ superior prezentă continuu în rândul primelor 1000 de universități, conform acestui clasament, a fost Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca, iar în unii ani a apărut și Universitatea din București. Din 2020, a rămas doar UBB. Dar nici universitatea clujeană nu mai apare în ediția ARWU pe 2023, publicată marți, potrivit Edupedu.ro. 

Shanghai este unul dintre cele mai mari rankinguri internaționale, iar inițial lista, după o serie de criterii stricte, doar un top 500 internațional. Universitățile românești nu s-au regăsit mult timp în acest clasament, iar în urmă cu mai bine de un deceniu și jumătate erau chiar analizate șansele instituțiilor de România de a fi incluse în rankingul Shanghai al universităților.

Punctul de vedere transmis de Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, prin rectorul prof. univ. dr. Daniel David:

„România nu mai are nicio universitate în Top 1000 în clasamentul internațional Shanghai (ARWU) din 2023, în condițiile în care Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB) nu a mai putut compensa singură erori și indecizii majore în politicile academice naționale.  Aceasta în condițiile în care, în ultimii trei ani, UBB a fost singura universitate care a reprezentat România în rankingul Shanghai (ARWU).

Țări vecine și/sau cu istorii similare au cel puțin o universitate în acest ranking (ex. Belgrad/Serbia, Lubliana/Slovenia, Budapesta-Szeged/Ungaria, Zagreb/Croația, Vilnius/Lituania etc.).

În acest context, rectorul UBB, prof. univ. dr. Daniel David, declară:

1. „Am avertizat asupra acestui lucru de mai mulți ani, dar nu s-au luat măsuri la nivel național. Și nu mă bucur că am avut dreptate! Nu este plăcut ce voi spune, dar este adevărat și numai așa putem fi raționali în deciziile care ar trebui luate în viitor!

2. Structural:

  1. Noi am păstrat în țară arhitectura academică stabilită de reforma comunistă din 1948. Spre exemplu, dacă din universitățile tradiționale nu se separa atunci medicina sau dacă am fi corectat această denaturare la timp după Revoluția din 1989, astăzi România avea cel puțin trei universități în acest ranking (pornind de la universitățile istorice din București/Cluj-Napoca/Iași, dar și din alte centre universitare deja cu tradiție). Asta pentru că domeniul biomedical este cel în care se publică și se citează cel mai mult.  Universitățile din Belgrad (Serbia), Lubliana (Slovenia), Zagreb (Croația), Vilnius (Lituania) etc. sunt incluse în rankingul Shanghai pentru că sunt cu adevărat comprehensive (incluzând pe lângă științele universitare clasice și medicina și alte componente complexe de inginerie/tehnologie). Modele în care universitățile comprehensive nu au și componenta biomedicală, mai există, dar sunt rare în peisajul academic internațional.
  2. Vorbim uneori în programele guvernamentale de concentrări academice, dar când este să unim universități sau universități cu institute găsim mereu contraargumente (cele mai multe puerile la o analiză serioasă), adesea pentru protejarea unor interese locale sau personale. Franța și Ungaria au concentrat resurse academice și astfel au prezențe adecvate în clasament.

3. Specific:

  1. UBB nu a fost susținută absolut deloc specific pentru a se menține în rankingul Shanghai global (a fost susținută, la fel ca celelalte universități, doar pentru prezența în unele domenii din acest clasament). Mai mult, toată filosofia finanțării, inclusiv a finanțării competitive, nu a fost niciodată gândită în logica de a susține simultan atât intrarea mai multor universități românești în clasamente (obiectiv corect!), cât și dezvoltarea celor care sunt deja acolo; din păcate, noi am accentuat în țară – prin toate mijloacele de evaluare și finanțare – doar intrarea mai multora. Ne-au lipsit programe de excelență cu adevărat, după modelul Franței, Germaniei sau Poloniei. Asta a fost o strategie uneori falimentară, deoarece alții din afară au crescut mai repede și mai mult decât noi și astfel țara a rămas nereprezentată în clasamentul Shangahi (ARWU).
  2. Noi, la UBB, am luat măsuri interne importante. Astfel, am reușit să creștem ceea ce depinde de noi – numărul publicațiilor Web of Science – și am rămas și acum primii în țară între universități după ultima actualizare a Essential Science Indicators (ianuarie 2013 – aprilie/iulie 2023); iar asta în condițiile în care nici jumătate dintre cadrele academice ale UBB nu au ca rezultat științific specific domeniului lor publicațiile Web of Science (ex. umaniștii publică cărți/capitole). Premiile Nobel/Fields Medals și Higly Cited Researcher nu depind însă de noi (am avut un reprezentant în Higly Cited Researcher, dar nu și în acest an). Am inițiat dezvoltarea componentei biomedicale, pentru a corecta modelul comunist, dar va dura timp până se vor vedea rezultatele. În principiu, aceste măsuri ne ajută în multe rankinguri majore (spre exemplu în clasamentul QS 2024 UBB are cea mai bună performanță din țară și din istoria sa), dar nu și în rankingul Shanghai (ARWU).” 

foto credit: Ferencz Andras



Site creat de