Important, Studentie

Povestea „Cu și despre supereroi, super SSE” relatată de Daniela Popa, premiată în cadrul unui concurs de voluntariat

daniela popa sse cluj

Aşa cum am promis aici, am revenit cu un nou text premiat în cadrul concursului „Cea mai frumoasă poveste de voluntariat”.

În cadrul acestui eveniment, redacţia cluju.ro a avut ocazia să jurizeze mai multe texte în care au fost prezentate multiple poveşti cu şi despre voluntariat.

Povestea relatată de Daniela Popa despre experienţa sa cu voluntariatul ne-a atras atenţia şi astfel s-a clasat pe locul al doilea:

Cu și despre supereroi, super SSE

Știu că majoritatea copiilor visează să devină doctori, cântăreți, profesori sau polițiști, dar pe mine nu prea m-au atras niciodată meseriile acestea. Nici pantofii cu toc ai mamei sau uniforma tatei. Mie îmi plăceau animalele, pozele, cărțile și natura. Când eram mică locuiam la bloc și vedeam zilinic mulți câini maidanezi, iar mama mă certa pentru că mă jucam cu ei și puteau oricând să mă muște. Așa că eu am început să visez să am propriul meu adăpost de animale pentru că așa puteam să mă joc eu cu toate și să le ofer o casă. Cred că aici s-a născut dorința mea de a ajuta.

Provin dintr-un oraș mic, de munte, unde epuizezi repede toate variantele de orice fel. Eu am încercat să fac tot ce se putea în ceea ce privește voluntariatul, de la ajutat copiii la teme, ecologizări, voluntar la concerte sau la spectacole de teatru, iar spre finalul liceului am ajuns să fac parte din echipa organizatorică la suficient de multe evenimente încât să-mi dau seama cât de importantă este echipa. Așa că după ce mi-am epuizat opțiunile, am plecat la facultate hotărâtă să încerc toate ONG-urile și să iau treptat toate oportunitățile și toate locurile unde puteam face voluntariat. Pentru anul I mi-am propus multe lucruri, dar din cauza contextului global actual, nu am reușit decât în primul semestru să fac ceva în acest sens.

Am intrat ca voluntar în 3 ONG-uri studențești, iar SSE-ul a fost primul dintre acestea, dar și cel în care am găsit cel mai repede o mână de ajutor și un refugiu pentru toate momentele de confuzie pe care, în calitate de proaspăt boboc, era inevitabil să nu le am. Când m-am alăturat organizației toți membrii spuneau că ei sunt ca o familie. Un an mai târziu, pot afirma asta și le recomand tuturor să încerce să se alăture unei astfel de familii sau măcar să caute una ca a noastră.

În cadrul organizației am văzut asumare și prietenie în același timp, de la a găti împreună pentru a avea unele preparate calde pentru o sesiune de a doua zi, până la training-uri, petreceri, teambilding-uri, explicat cum trebuie să asimilezi volumul mare de informații pentru examen și la locuit, muncit, râs și plâns împreună. Pentru unii e mai greu să pleci în inima Transilvaniei, departe de casă și de familie, pentru alții e doar complicat să se integreze între colegii de la facultate, în timp ce unii vor doar să aibă cât mai mulți prieteni și cât mai multe oportunități, cert este că pentru oricare dintre variante, ești binevenit să te alături nouă.

Sub egida valorilor europene, echipa SSE este cea care mi-a arătat că supereroii există dacă știi să-i cauți. Ba chiar mai mult, nu e chiar atât de greu să fii unul dintre ei. Și, pentru prima dată după mult timp, cred sincer să asta este ceea ce lumea ar avea nevoie : de o echipă de supereroi care să o mai îndrepte puțin. Sau poate doar de niște studenți pasionați și creativi.

Daniela Popa,

Voluntar SSE Cluj



Lasă un răspuns

Site creat de