De Vazut, Important

Rolul protestelor din România. Am început în februarie, continuăm în noiembrie

Protestele, mișcările sociale care urmăresc să aducă schimbări în structura socială și/sau politică, se dovedesc a avea un impact tot mai important în politica românească a ultimilor ani.

După căderea regimului comunist, prezența cetățenilor în stradă a avut un impact major însă în perioada următoare, această acțiune, această alegere a poporului de a vocifera și de a-și susține nemulțumirile părea să ocupe o poziție inferioară în topul metodelor prin care societatea își manifesta doleanțele.

Inactivitatea societății a cunoscut un declin în anul 2012, atunci când protestele au generat înlocuirea guvernului Boc cu cel a guvernului Ungureanu. În 2014, protestele ce au avut loc între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidențiale au avut o contribuție extrem de importantă asupra rezultatelor alegerilor. În 2015, tragedia din Clubul Colectiv mobilizează din nou populația să iasă în stradă și tot atunci, datorită manifestațiilor, Guvernul condus de Victor Ponta este înlocuit cu Guvernul condus de Dacian Cioloș.

Și totuși, în anul 2017, românii ies în stradă pentru a doua oară. În luna februarie a acestui an, un sondaj arăta faptul că peste 17% dintre adulți au participat la proteste. Peste 600.000 de români au ieșit în stradă atunci, în cel mai mare protest din România, de după căderea comunismului. Într-un stat democratic, astfel de manifestări sunt o dovadă vie a faptului că dreptul la libera exprimare trebuie respectat de către oricine, în special de către clasa politică. Poporul are dreptul să se își exprime nemulțumirile în stradă de câte ori este nevoie.

Într-o eră a internetului, acolo unde informația ajunge atât de repede și atât de ușor, acolo unde ne putem manifesta și exprima la fel de ușor, protestul pare să fie prima opțiune a unui popor ce se dovedește a fi tot mai activ în astfel de cazuri. De ce? Protestatarii afirmă că în stradă sunt uniți, acolo se face diferența.

Participarea politică a cetăţenilor crește considerabil cu fiecare eveniment ce declanșează nemulțumiri în rândul cetățenilor iar întrebările principale pe care și le adresează specialiștii se referă la urmările creșterii participării politice.

O analiză statistică a profesoarei Pippa Norris de la Universitatea Harvard arată că probabilitatea ca o țară să aibă proteste antiguvernamentale într-un singur an, este de 22%, iar dacă aceste proteste au loc, șansa de a avea noi proteste în anul următor crește la 50%. Seriei de proteste pe care le-am avut în România începând cu 2012 îi corespunde o șansă de peste 70% pentru 2018.

Rețelele sociale și implicarea tinerelor generații va conduce la o creștere continuă a participării populației la astfel de manifestații iar interesele ascunse ale guvernanților și schimbările legislative care avantajează în special clasa politică reprezintă motive extrem de bine întemeiate pentru ca populația să iasă în stradă și să scandeze.

Schimbările din domeniul justiției reprezintă un motiv extrem de important pentru care acum, în stradă sunt zeci de mii de români, iar aceștia afirmă că sunt dispuși să continue și zilele următoare.

Un studiu efectuat în Statele Unite ale Americii afirmă că în urma protestelor din 2009, numărul participanților la vot a crescut cu 7-14 votanți pentru fiecare protestatar, fapt ce ar putea să le dea un motiv în plus protestatarilor să continue.

Va crește participarea politică a cetățenilor în următorii ani mult mai mult decât s-a întâmplat până acum? Va începe clasa politică să se teamă cu adevărat de vocea poporului și de urmările acestor manifestații? Răspunsurile pot fi diverse însă un lucru e cert: manifestațiile de acest gen asigură calea către un stat democratic și implică poporul în luarea deciziilor mult mai mult decât se întâmpla până în prezent.

Cazul recent al islandezilor care au reușit să răstoarne un guvern corupt până în măduva oaselor nu este un caz izolat. Aceștia au arestat bancherii ce s-au dovedit a fi răspunzători pentru prăbușirea economică a Islandei din anul 2008 protestând și impunându-se din stradă. Astfel de proteste au loc și în alte țări din întreaga lume, în țări mult  mai dezvoltate din toate punctele de vedere.

În această seară, în mai multe orașe din România au avut loc proteste iar la Cluj au participat peste 7000 de oameni la Marșul pentru Justiție „Nu vrem să fim o nație de hoți”. Protestele se desfășoară în continuare pașnic și nici un eveniment major nu s-a întâmplat până la această oră.

foto: arhiva


Cluj-Napoca. Aproximativ 7000 de persoane participă la protestul „Marşul pentru Justiţie. Nu vrem să fim o naţie de hoţi” (VIDEO)



Lasă un răspuns

Site creat de