Din Oras, Important

SOS, salvaţi Pădurea Hoia!

salvati padurea hoia

Pandemia nu a afectat mai deloc dezvoltarea imobiliară, mai ales în județul Cluj. Astfel, a apărut un nou șantier imobiliar care pune în pericol pădurea Hoia, un loc preferat de mulți clujeni pentru reîncărcarea bateriilor.

Stăm de vorbă cu activistul Adrian Dohotaru, președinte al Asociației Societate Organizată Sustenabil S.O.S despre un nou haos imobiliar și care sunt soluțiile pentru o dezvoltare sustenabilă în imobiliare.

Cred că sunt foarte mulți clujeni care nu cunosc povestea din spatele șantierului imobiliar de lângă pădurea Hoia. Ne puteți da câteva detalii? Care sunt mizele din această zonă?

Mizele de profit sunt imense, iar cea mai mare greșeală este că unele terenuri s-au scos din extravilan și au fost introduse în intravilan, la câțiva metri de Pădurea Hoia.

Cei care au speculat imobiliar au profitat de autoritățile locale, mă refer în principal la Primăria Florești, care a abdicat de la una din sarcinile ei de bază: adică o reglementare sustenabilă a urbanismului în comună. Că e ilegalitate sau legalitate, urmează să vedem, dar cert e că e o mare greșeală din punct de vedere urbanistic să dai autorizații de construire pentru mii de apartamente în buza pădurii. Această dereglementare amenință pădurea și pășunile limitrofe, care ar merita să fie protejate de construcții.

Cum se face că terenul aparține de Primăria Florești? Există o persoană sau o instituție care ar putea opri construcția?

Zona este deasupra Donath Park, între Florești și Cluj, dar ține de comuna Florești, din păcate un exemplu de manual de dezvoltare urbanistică nesustenabilă. În cazul în care se face proiectul, de fapt mai multe proiecte imobiliare în zona de sub Hoia, mii de oameni vor bloca cu mașinile lor strada Donath în particular, Grigorescu în general, pentru că străzile nu sunt gândite pentru transport public. De altfel, legătura pe dealuri între Cluj și Florești e un vechi drum agricol, transformat ilegal în drum auto.

Cum Donath nu ar face față traficului auto, s-a și creat ilegal un drum prin Pădurea Hoia, pentru a nu bloca în întregime strada Donath. Dar asta înseamnă că sute de mașini, poate mii vor intra zilnic printr-o pădure, care încă mai e plămân verde al orașului.

De altfel, din secolul XIX sunt hărți care arată că Pădurea Hoia e gândită ca parc al Clujului. Am văzut într-un Master Plan de protejare a Pădurii Hoia realizat de arhitecta Alice Oprică, din nefericire ignorat de autorități, care a studiat vechile hărți ale Clujului, deci se știe de secole importanța naturală a acestui areal superb. Sper să nu distrugem zona acum.

Când sau dacă se va crea și o pasarelă suspendată deasupra Tăieturii Turcului, cred că legătura între Cetățuie și Pădurea Hoia va fi și mai clară, vor exista mai mulți utilizatori, dar minim invazivi. Adică, pe jos sau cu bicicleta, care se vor bucura de pădure, pajiști, priveliști, asupra Văii Someșului, asupra Apusenilor, asupra râului, asupra Clujului metropolitan. Deci nu încurajăm utilizarea cu mașina, de aceea am cerut și bariere ca să protejeze pădurea de șantier, plus drumurile de la marginea pădurii. Cum Clujul are cele mai frumoase peisaje periurbane din țară după Brașov, nu e puțin să ne luptăm pentru un astfel de peisaj, nu doar pentru biodiversitatea care concurează cu Pădurea Făget, deși pădurea este mult mai mică, așa cum arată și ecologul Tibor Hartel.

Am cerut Inspectoratului de Stat în Construcții prin sesizări colective un raport complet legat de șantier. Un raport preliminar în 19 pagini arată că cele 5 autorizații de construire au mai multe probleme de legalitate. Raportul e fără concluzii clare pentru că au spus că Primăria nu le-a trimis Planul Urbanistic Zonal, problemă care prin protestele noastre s-a rezolvat.

În urma verificării celor 5 autorizații de construire emise pe pajiștile de lângă pădurea Hoia, ISC constată că au fost emise „cu încălcarea prevederilor legale”. Întrebarea e următoarea: dispune ISC stoparea lucrărilor de construcții până la lămurirea definitivă a legalității lor?

Apoi, a recomandat ISC Instituției Prefectului să atace acele autorizații în contencios administrativ? Prefectura poate să dispună stoparea lucrărilor pe șantier.

Printre alte neconformități, ISC constată că „documentația prezentată nu conține documente din care să reiasă că introducerea în intravilan a parcelei studiate este fundamentală în considerarea interesului public, și este asigurată realizarea prealabilă a infrastructurii și a accesului la rețelele edilitare și a obiectivelor de utilitate publică”. Deci, vom avea un nou ghetou sub pădure, deasupra Donath Park, pentru că nu există utilități publice.

În noiembrie ați organizat un protest la care au participat zeci de clujeni, activiști, politicieni și nu numai. Credeți că v-ați făcut vocea auzită? S-au făcut ceva demersuri?

Atât protestul din martie la care au participat 400 de clujeni, cât și cel din noiembrie la care au venit sub 100 de clujeni din zona metropolitană au condus într-adevăr la măsuri, însă din păcate foarte parțiale. De pildă, după mobilizarea noastră din primăvară s-a constatat că drumul prin pădure, care conduce la șantier, a fost pietruit ilegal. Dar nu s-a readus la starea inițială drumul, astfel încât să fie utilizat de pietoni, alergători sau bicicliști în condiții sigure, pentru că rocile sunt așa dure și ascuțite că poți cădea oricând de pe bicicletă. Înaintea manifestației din noiembrie, la anunțul protestului, autoritățile au zis că au trimis toate documentele spre analiză, alte instituții că le-au cerut. Deci, da, protestul contează, iar sute de oameni care au protestat împotriva haosului imobiliar din Clujul metropolitan au ajuns și în media locală sau națională, e unul dintre cele mai mari proteste locale. O să mai facem dacă e nevoie pentru ca dorința noastră de a proteja Hoia, de a oficializa pădurea și pășunile limtrofe ca arie naturală urbană să fie o realitate.

Haosul imobiliar e la tot pasul în Cluj, mai ales din punct de vedere estetic. De ce nu există la nivel local un manual al construcțiilor civile care să îmbine într-un mod armonios stilurile noi arhitecturale cu cele vechi?

Nu există armonie în dezvoltarea urbană pentru că interesul imobiliar este de a face un profit cât mai mare, iar autoritățile se subordonează acestei logici a profitului, o parte dintre politicieni fiind fie prin familiile lor investitori imobiliari, fie sunt prieteni cu dezvoltatorii imobiliari. Logica profitului privat cu orice preț trebuie contracarată prin transparență și căutarea interesului public de către autorități care trebuie să reglementeze mult mai bine piața. Alteori, chiar să fie jucător pe piața imobiliară, așa cum a anunțat și recent primarul Boc că statul trebuie să construiască 500.000 de locuințe sociale. Dar de la declarații până la faptă e cale lungă…

Care sunt planurile Asociației Societate Organizată Sustenabil S.O.S? Veți organiza un nou protest?

Nu e o plăcere pentru noi să organizăm proteste, am vrea să avem un dialog cu autoritățile. Plus că nu doar noi suntem implicați, ne-au ajutat Dana Peca de la Umbrela Verde, Radu Mititean de la Clubul de Cicloturism Napoca, Luminița Dejeu de la platforma declic și mulți alții pe care nu apuc să îi numesc acum. Radu Gaciu, colegul meu regizor din asociație, m-a ajutat să ilustrăm prin diverse filmulețe video amenințarea la adresa pădurii și a pășunilor. Dar autoritățile din Cluj sau Florești refuză în mod constant dialogul, în ciuda faptului că am creat cea mai mare petiție a Clujului, cu peste 12.000 de semnatari – https://campaniamea.declic.ro/petitions/opriti-taierile-abuzive-din-padurea-hoia-baciu

Pe lângă participarea la proteste ce mai putem face noi ca cetățeni ca să prevenim sau să oprim astfel de derapaje?

În afară de participarea la protest, îi încurajez pe clujeni să trimită sesizări în continuare, să semneze petiția, să participe la tururi ghidate în Hoia, să se plimbe prin pădure și să inspire acest aer curat și astfel să se inspire din acest loc minunat. Noi am mai făcut dezbateri, mici tururi ghidate, lucruri mai puțin vizibile, dar necesare și cred că mai mulți ar trebui să organizeze ei înșiși aceste acțiuni. Apoi, pot să tragă de mânecă primarii din zona metropolitană, Cluj-Napoca, Florești, Baciu, Suceag să protejeze Pădurea Hoia-Baciu și pășunile, să o declarăm arie naturală (peri)urbană ca să știm sigur că va fi conservată mai bine pe viitor.

Dar dincolo de un îndemn la acțiune, demersul nostru e un îndemn la reflecție: cum am ajuns aici? De ce lucruri atât de simple ca prezervarea unei păduri lângă oraș întâmpină asemenea rezistență din partea autorităților, a dezvoltatorilor imobiliari ori a proprietarilor din pădure, care dacă ar avea vreo portiță legală liberă, de mâine ar construi în pădure. Nu cred că protestul e îndeajuns. Până la urmă trebuie să ne așezăm împreună la masă și să găsim soluții atât pentru o dezvoltare urbană mai echilibrată, dar și pentru protejarea ecosistemelor și biodiversității pe termen lung.

foto: Ioan Pan



Lasă un răspuns

Site creat de