Orașul Cluj-Napoca este recunoscut și pentru faptul că îmbină ospitalitatea locuitorilor cu arhitectura specifică fiecărei perioade, de la stilul gotic până la cel modern, devenind un punct de atracție pentru mulți turiști și un motiv de explorare pentru clujeni.
Clădirile grandioase din oraș își păstrează autenticitatea încă de acum 200 de ani, iar noile clădiri construite sub un stil mai excentric crează un constrast care te face să te oprești pentru o clipă și să admiri peisajul arhitectural, care de asemenea este foarte bogat.
Așadar, pentru a aduce în memorie stilurile vechi ale orașulu Cluj-Napoca, echipa cluju.ro a pregătit o listă cu câteva clădiri pe care să le admiri data viitoare când treci pe lângă ele.
- Palatul Jósika
Acest palat se află pe partea de vest a Pieței Unirii, fiind construit de mai bine de 200 de ani. În secolul al XVI-lea, acesta a fost casa-reședință a principilor Transilvaniei. Pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, clădirea a intrat în posesia lui Jósika Antal, comitele Clujului, clădirea având pe atunci doar un etaj.
Clădirea a fost mai apoi refăcută, după cum o atestă și menționarea anului în cifre romane de pe fronspiciul acestuia.
Palatul a funcționat Cazinoul maghiar din Cluj, iar apoi Tabla Regească. Din punct de vedere arhitectural, Palatul Jósika aparține stilului neoclasic. Acesta a fost numit și Casa cu Picioare, datorită celor 4 coloane care suțin balconul primului etaj. Detaliul care iese cel mai mult în evidență este porticul sobru cu coloanele dorice dublate în perete de pilaştri, susținând un amplu balcon de fier forjat.
- Palatul Szeki
Pe bd. Ferdinand, nr. 37, la capătul Pieței Mihai Viteazu se află un alt palat grandios construit în secolul XIX. Palatul Szeki a fost construit de farmacistul Tibor Szeki, planurile fiind realizate de arhitectul ungur Samu Pecz.
Arhitectura acestuia aparține stilului neogotic, iar elementele cele mai deosebite sunt cărămizile care învelesc suprafețele pereților, iar portalul, ancadramentele, arcadele oarbe, frizele dintre nivele și de sub cornisă sunt cioplite în piatră. Astăzi, palatul adăpostește locuințe, iar la parter se află câteva magazine și o farmacie.
Trei palate pe care oricare clujean trebuie să le recunoască
- Biserica Sf. Mihail
Piața Unirii este simbolul cel mai important al orașului Cluj-Napoca. Aflându-se la punctul zero, Piața este și un adevărat obiectiv turistic, având în mijlocul acesteia Biserica Sf. Mihail și grupul statuar Matei Corvin.
Construcția bisericii a început în anul 1316 și a fost finalizată în 1444. Aceasta este unul dintre cele mai reprezentative monumente ale arhitecturii gotice din Transilvania. Specific catedralelor gotice, elementele care se remarcă îndeosebi sunt bolta, vitraliile și sculpturile.
Deși biserica a trecut prin mai multe restaurări, unul dintre lucrurile păstrate în forma originală este orga, care a fost realizata în anul 1753.
De asemenea, aceasta adăpostește 5 altare în stil gotic și 5 altare sunt baroce. Altarul și turnul Bisericii Sf. Mihail sunt construite în stilul neogotic, turnul având o înălțime de 80 de metri. Fiind construită pe un teren care servea drept cimitir, la subsolul bisericii se găsește o criptă, realizată în perioada Evului Mediu, care adăpostește mormintele elitei orașului din acea perioadă având obiecte de patrimoniu importante.
- Biserica Reformată sau Biserica cu Cocoș
Biserica Reformată de pe Calea Moților 84 a fost construită între anii 1913-1914, în stilul secesiunii vieneze, avându-l ca arhitect pe renumitul Károly Kós. Deși a mai trecut prin mâna unui arhitect, căruia i-a fost respins proiectul, biserica a reușit să se afirme printr-un stil arhitectural deosebit.
Un compromis făcut construcției bisericii a fost alegerea eternitului gri acoperit cu țigle verzi în loc de țigle roșii din cauza prețului prea mare.
Elementul cel mai surprinzător al construcției este cocoșul din vârful turnului bisericii, fiind amplasat într-un cerc. Acest lucru simbolizează mai multe lucruri: în creștinism, el amintește de momentul în care Petru s-a lepădat de Hristos (atunci a cântat cocoșul de trei ori), devenind ulterior simbol al pocăinței, dar și un simbol al învierii; simbolizează perfecțiunea și în cele din urmă, iar în tradiția greacă acesta vestește răsăritul soarelui.
Interiorul este decorat cu motive populare maghiare din Valea Călatei.
Articol realizat de Cristiana Dolha
Foto: Adrian Bota
