Sport

Clujeanul de pe vârful muntelui Kilimanjaro. A ajuns pe „Acoperișul Africii”

inno

Inno Brezeanu, clujeanul stabilit in Londra, a reușit să escaladeze vârful Uhuru, punctul cel mai înalt al masivului muntos Kilimanjaro, supranumit „Acoperișul Africii”. El a ajuns pe culmile muntelui,  la o altitudine de 5.895 de metri în 14 iunie. Expediția a fost autofinanțată, deși aceasta a generat donații de peste 1.000 de lire sterline pe website-ul http://uk.virginmoneygiving.com/inno din partea susținătorilor lui Inno. Banii astfel strânși vor ajunge la fundația Hospice of Hope, cea mai importantă organizație care se îngrijește de bolnavii de boli incurabile aflate în faze terminale în Europa de Sud-Est, a anunțat Inno Brezeanu.

Inno Brezeanu, un cunoscut în comunitatea românilor din Marea Britanie, a început escaladarea masivului Kilimanjaro duminică, 7 iunie, și a ajuns în vârful masivului muntos în mai puțin de opt zile. El a transmis publicației Diaspora Româneascăprimele sale impresii după această experiență miercuri, 17 iunie, direct din Tanzania.

Cred că este cel mai greu lucru pe care l-am făcut vreodată și sunt părți care, probabil, îmi vor da coșmaruria declarat pentru diasporaro.com Inno Brezeanu.

Nu am crezut vreodată că altitudinea poate cauza așa probleme și că poate avea un efect atât de profund asupra corpului și performanței fizice”, admite Inno Brezeanu după ce a ajuns pe vârful Uhuru. „De la 4.000 de metri altitudine în sus, totul este de trei ori mai greu; la cota 4.000, totul trebuie să se miște încet, cu două respirații la fiecare mișcare; iar de la 5.000 metri în sus, orice pas greșit îți poate determina întoarcerea”, mai spune acesta.

Inno Brezeanu crede că pentru oamenii care nu au traversat experiența escaladării muntelui Kilimanjaro este greu de înțeles că, deși pregătirea fizică nu trebuie să fie neglijată deloc, sunt mulți alți factori care determină reușita unei astfel de expediții.

Colegii din echipă care au participat la curse maraton spuneau că diferența crucială între o alergare pe distanța de 42 de km și escaladarea muntelui Kilimanjaro este că… la finalul zilei, nu te așteaptă o echipă care să te felicite, nu este un duș fierbinte și nici prieteni care te invită la o bere.  La finalul zilei de drumeție pe «Kili» te așteaptă o noapte friguroasă, probabil o durere de cap, după care urmează o zi și mai grea, cu trezirea la 06.00 dimineața pe un frig înfiorător și totul înghețat în jur. Inclusiv prelata cortului are gheață – condens înghețat – deasupra”, subliniază Inno.

Ultima parte a expediției spre vârful Uhuru a fost și cea mai dificilă, după cum ne-a mărturisit românul Inno Brezeanu. „Cea mai grea parte pe care am experimentat-o a fost ultima zi de urcat, care, de fapt, a fost o noapte. Urcarea spre vârf se face, pe timp de noapte, din ultimul camping numit Barafu. Plecarea se face la miezul nopții pentru a ajunge la răsărit, adică la ora 6 și 18 minute dimineața, acum în iunie”, ne informează clujeanul.

Inno ne-a dezvăluit în continuare cum, imediat după plecarea din camping, a început o urcare foarte abruptă, în beznă. „Lanterna  frontală lumina câțiva bolovani în fața mea. Mai reușeam să văd doar pe persoana din fața mea. Deasupra cerul și în rest era beznă. Sunt șase ore în care fiecare secundă este mai grea decât cea dinainte. Și toate acestea se întâmplă după șase zile care au fost din ce în ce mai grele”, ne-a mărturisit Inno Brezeanu.

Experiența escaladării pe Kilimanjaro i-au inspirat românului unele cugetări filosofice: „Pe drum m-a fulgerat un gând: drumeția spre vârful muntelui Kilimanjaro este ca și drumul vieții: nu se ușurează deloc, este tot mai grea. Începe ușor, cu o călătorie de 3-4 ore cu mașina, cu o drumeție de câteva ore printr-o pădure tropicală superbă (am văzut niște flori superbe, câteva specii de maimuțe jucăușe care fac pe orice adult să chicotească asemeni unui copil de cinci ani. Dar, de fapt, fiecare zi este mai dură și mâine nu te așteaptă nimic ușor. Iar finalul… e o beznă totală, în care mergi, mergi, mergi…

Am ajuns în vârf la răsăritul soarelui. Sentimental, este greu de descris ce am simțit. Dacă a meritat?! e puțin spus. Prima intenție a fost să mulțumim  ghidului, dar acest lucru mi s-a părut o chestie prea pământească față de ceea ce simțeam în acel moment”, spune la final Inno Brezeanu.

Inno Brezeanu este originar din orasul clujean Dej. Acesta a emigrat in 1996, iar de atunci s-a intors in tara doar pentru perioade scurte.

sursa: diasporaro.com – Marcel Istrate



Lasă un răspuns

Site creat de