Pandemia a afectat toate domeniile, inclusiv activitatea de voluntariat. Orașul de pe Someș este cunoscut pentru numărul mare de studenți care activează în ONG-uri.
Odată cu apariția virusului cursurile s-au mutat în online, iar studenții au fost nevoiți să se întoarcă acasă. Dar ONG-urile studențești și-au continuat activitatea, putem spune că s-au reinventat și odată cu ele și voluntariatul. Studenții vorbesc chiar de varianta 2.0 a voluntariatului.
Suntem curioși să aflăm mai multe despre cum s-au adaptat ONG-urile în contextul pandemiei și cum e acest voluntariat 2.0 așa că stăm de vorbă cu Andreea Apostu, președintele Consorțiului Organizațiilor Studențești (COS).
Salut, Andreea! Chiar mă bucur că avem șansa să vorbim despre voi, să vedem ce mai fac studenții. Cum ați reacționat la începutul pandemiei? A fost un șoc mare?
Bună……. În primul rând îți mulțumesc de invitație, mă bucur să fiu alături de voi și să putem povesti despre un subiect..care cred eu că în ultima perioada a fost lăsat mai în „umbră”.
Aș putea spune că perioada de început a pandemiei s-a caracterizat printr-o simplă întrebare „Ce fac de acum pe mai departe?”
Ne-am trezit într-un necunoscut unde într-o scurtă perioadă de timp, ceea ce era normal, firesc și urma un curs logic a căpătat un alt sens.
A fost un șoc alimentat de necunoaștere… de la o lună la alta, sau chiar de la o săptămână la alta, apăreau noi reguli, noi măsuri, noi teorii și speculații despre efectele generate virusul SaRS COV-2… iar tot ceea ce noi puteam face în acel moment era să filtrăm tot acest volum mare de informație, să înțelegem cât mai clar și apoi să ne îndreptăm către comunitatea pe care o reprezentăm și să le dăm mai departe informații din surse cât mai sigure, avizate.
Pandemia a venit și încă se menține ca un proces de învățare pentru ONG-uri și în principal pentru lumea voluntariatului. Dacă până în 2020 majoritatea activităților erau caracterizate de dinamism, interacțiune fizică, multe ore petrecute în săli de training-uri sau de spectacole…în câteva luni totul s-a mutat în online, duplicând realitatea fizică în cea virtuală.
Adaptabilitatea a devenit un cuvânt cheie.
Contextul epidemiologic a adus VOLUNTARIATUL cu un pas mai aproape de digitalizare și îndrăznesc să spun, de inovare.
Poate norocul nostru în Cluj au fost, și de altfel sunt, exemplele de bune practici regăsite la ONG-urile din mediul privat, de business, mai exact clusterele inovative, ce au reușit să transfere din experiența lor modele și instrumente aplicabile la nivel general în comunitate.
Cu toate că încă se resimt efectele pandemiei la nivelul organizațiilor, în același timp, comparativ cu 2020 se văd și progrese în ceea ce privește modul de dezvoltare atât la nivel intern, al ONG-urilor ca entități, cât și extern raportat la comunitatea de tineri și studenți, dar nu numai..ceea ce îmi dă curajul să cred că indiferent de situație voluntariatul va rămâne un pilon esențial al societății, contribuind la creșterea și transformarea sa.
Cum v-ați adaptat la viața de student în online? Umblă vorba că totul e mai ușor, inclusiv examenele.
În mod normal, uitându-ne la modelul țărilor vestice cu un sistem educațional mai dezvoltat și centrat pe nevoile studenților, am putea spune că tranziția în online nu a adus cu sine multe schimbări, calitatea actului educațional cât și resursele puse la dispoziție oferind posibilitatea tuturor studenților de a învăța și de a se dezvolta continuu…însă…această situație nu s-a regăsit tocmai și la noi, aici mă refer în general, la sistemul nostru educațional.
La fel ca și în cazul tuturor actorilor societății și universitățile au fost luate prin surprindere de evoluția rapidă a situației epidemiologice fiind nevoite să se adapteze rapid și să găsească constant cele mai bune soluții pentru studenții lor.
În ceea ce privește viața de student în online și cât de ușor și fain e să fie așa, aici avem 2 tabere: pe de o parte sunt cei care au reușit să se adapteze rapid, iar pe de altă parte sunt cei pentru care mutarea în online a venit cu un impact major asupra dezvoltării lor din punct de vedere social și chiar personal.
Diferența asta este dată în primul rând de clivajul socio-economic regăsit la nivelul comunității de studenți. Chiar în primele luni ale pandemiei am început să vorbim cu prieteni studenți, voluntari ai organizațiilor membre, studenți din alte centre universitare pentru a vedea cum sunt și cum fac față acestei schimbări..părerile desigur au fost împărțite însă o idee a rămas constantă, anume că facultatea în online nu oferă posibilități egale tuturor studenților.
Cred că trecerea în online a fost și momentul critic în care comunitatea extinsă de studenți a avut nevoie ca organizațiile studențești, de tineret să fie acolo pentru ei, să le ofere îndrumare și o direcție mai clară în tot acest nou context, dar cel mai important să fie un sprijin în dezvoltarea profesională prin facilitarea de diferite activități / acțiuni de stimulare a competențelor prin mijloace altele decât cele formale.
Care au fost provocările pentru un ONG studențesc?
Provocări încă sunt și vor mai veni, însă important este cum ne raportăm la ele.
Prima și cea mai mare provocare a fost mutatul în online. În teorie părea simplu, folosim 1, 2 platforme de videoconferință și ne facem activitățile, însă problema a fost cum să transpui totul într-o spațiu virtual când în fața ta ai un pătrat negru cu numele unei persoane… și mai mult de atât, greutatea situației a fost susținută și de lipsa de interes, interes și motivație a membrilor organizațiilor
Pandemia ne-a adus în fața unui nou tip de voluntariat, voluntariatul 2.0 – un concept ce pleacă de la nevoile comunității și în baza cărora se definesc direcții, proiecte și inițiative care să ofere soluții cât mai aplicabile și adaptate contextului actual.
Ce este voluntariatul 2.0? Cum s-au reinventat ONG-urile?
Voluntariatul 2.0, așa cum menționam și anterior, este realitatea actuală în care ONG-urile își desfășoară activitatea.
Pot spune că această nouă formă se descrie simplu prin: inovație. Când spun inovație mă refer la acele elemente ce s-au schimbat la nivelul organizațiilor, de la modul de organizare al proiectelor, la modul de luare al deciziilor și de punere în practică a unor planuri de management al „crizei” până la partea de comunicare între voluntarii aceleași organizații cât și între organizații, elemente ce au dus la o redefinire a culturilor organizaționale.
Personal, cred că noul tip de voluntariat încă este într-o fază incipientă, potențialul său de dezvoltare fiind mult mai mare.
ONG-urile au reușit să se adapteze, să caute și să dezvolte soluții / proiecte și evenimente cât mai diverse, dar mai important de atât, au început să iasă din zona de confort și să își mărească sfera de activitate cât și grupurile țintă vizate.
Dezvoltarea, creșterea și formarea unei comunități sustenabile de tineret la nivel european este și una dintre prioritățile Comisiei Europene, anul 2022 fiind declarat Anul European al Tineretului, conturându-se astfel un context propice pentru noi ca și comunitate de voluntari să ne depășim limitele și să trecem de „granițele” actuale, să învățăm de la alte ONG-uri și să luăm cele mai bune exemple. Practic, să începem un proces de creștere conturând la nivelul ecosistemului local o comunitate de ONG-uri cât mai rezilientă.
Cum arată viitorul pentru ONG-uri și voluntariatul clujean?
Viitorul imediat cât și cel „îndepărtat” arată cât se poate de promițător. Nu ar trebui să uităm că în ultimii ani, voluntariatul a fost o carte de vizită a municipiului, în cadrul marilor evenimente culturale derulate în Cluj-Napoca voluntarii stând la baza succesului derulării activităților.
Mai mult de atât, ce am remarcat în ultima perioadă cel puțin în rândul organizațiilor noastre este o schimbare de abordare a modului de realizare al activităților și mai important a felului de raportare la comunitatea pe care o reprezintă.
Ce este important să se înțeleagă și în afara sferei de ONG-uri este că voluntariatul, practicat sub orice formă de la cel în organizații și structuri studențești și de tineret, la cel social sau educațional (iar lista poate continua) aduce beneficii pe termen lung, nu doar celor ce îl practică, ci și la nivel macro, plus-valoarea adusă prin acesta remarcându-se în timp, ajungând chiar să fie baza unor schimbări societale.
Ce proiecte are COS și cum sprijină ONG-urile studențești?
Încă din momentul înființării COS s-a poziționat ca o entitate suport pentru organizațiile studențești din universitățile din Cluj-Napoca. Scopul principal al Federației este facilitarea interconectivității ONG-urilor membre și nu numai în vederea conturării de noi inițiative generatoare de impact și rezultate pozitive pentru beneficiarii indirecți, reprezentați în acest caz de comunitatea extinsă de studenți ce derivă din fiecare ONG membru în parte.
Pentru următoarea perioadă focusul nostru va fi unul bidirecțional. Pe de o parte ne vom axa pe componenta de creștere a competențelor organizaționale prin dezvoltarea membrilor ONG-urilor. Avem în pregătire pentru luna martie proiectul WeMeet, o inițiativă prin care oferim membrilor accesul la resurse educaționale, experți și instrumente de învățare non-formale. Pe de altă parte vom continua cu demersurile de promovare, conștientizare și dezvoltare a conceptului de voluntariat, mai exact a importanței acestuia în funcționarea „sănătoasă” a unei societăți, evenimentul care înglobează acest demers fiind conferința „Voluntariatul: experiența care face diferența”.
De asemenea, ne dorim să facilităm și o apropiere a mediului de business de organizațiile membre printr-un eveniment comun între actori ai ecosistemului antreprenorial și reprezentanți din cadrul ONG-urilor membre, de tipul unui hackathon ce se va concentra pe procesul de co-creare și îmbinare a domeniilor de activitate ale membrilor noștri.
Prin COS vrem să creăm o punte de legătură între ONG-uri cât și între acestea și organizațiile din mediul privat și chiar cele din mediul public.
Cu siguranță o particularitate a noastră este și poziționarea strategică a sediului nostru, aflat în incinta Casei de Cultură a Studenților „Dumitru Fărcaș” din Cluj-Napoca, instituție ce pentru întreaga comunitate de studenți și tineri este un loc în care arta, creativitatea și ideile inovative își găsesc un suport, ușile acesteia fiind mereu deschise.
Activitatea COS Cluj poate fi urmarita pe Facebook si Instagram.
