Important, Social & Cultura

Interviu cu doamna Sorina – artistul popular din Cluj care se luptă ca portul tradiţional românesc să nu dispară

Despre frumusețea și unicitatea portului popular românesc știm cu toții câteva ceva.  Însă, cu siguranţă ne-am dori să spargem barierele timpului și să ne apropiem de strămoşii noştri, încercând să ducem mai departe tradiţia şi moda românească ce ne-a fost lăsată moştenire de sute de ani.

Aceasta nu ar merita să aibă o soartă atât de crudă, şi să fie abandonată, uitată şi nepreţuită, în lada de zestre. Cu siguranţă, un motiv puternic pentru care în ultimii cinci ani ne-am apropiat tot mai mult de tradiţie, a fost pentru că ne-am dat seama cât de apreciată şi de râvnită poate să fie celebra cămaşă traţională (ia) printre vedetele de la Hollywood.  Şi nu numai…

Doamna Sorina din Cluj, creator de articole populare, afirmă cu mândrie că lucrul manual este cel mai important din toată activitatea dânsei pentru că, în momentul când şi-a deschis ochii şi a început să înţeleagă mediul înconjurător, era în casă cu războiul de ţesut, cu furca de tors, cu vârtelniţa şi cu toate cele trebuincioase pentru a crea îmbrăcăminte, veşmite, covoare de pus pe jos.

Toate acestea erau realizate în familia lor, iar în acest mod, dânsa a deprins această activitate, reprezentând şi o mare bucurie pentru doamna Sorina, pentru că în momentul în care termina treaba, primea ca şi sarcină să realizeze 20 de cm de dantelă, să lucreze la războiul de ţesut, sau să termine de făcut danteluţa de la o mânecă, pentru ca mai apoi să se ocupe de teme. În tot acest proces de creaţie exista o mare bucurie.

Nu trebuie să fie o modă, nu trebuie să fie un val numai ca să purtăm straiele tradiţionale, trebuie să luptăm să fie o continuitate, din generaţie în generaţie” a declarat Misi Sorina (creator de straie populare) pentru cluju.ro.

  1. Când aţi început să creaţi aceste frumoase articole vestimentare?

După ce mi-am încheiat încheiat activitatea profesională, începând anii de pensie, am ţinut neapărat să-mi satisfac şi această plăcere. În urmă cu patru ani am început, m-am pregătit un an de zile cu articole, şi am ieşit apoi pe piaţă cu produsele. În momentul de faţă sunt cu ele pe piaţă de trei ani de zile.

  1. Aţi remarcat, cu siguranţă, şi dumneavoastră, că vedetele de la Hollywood au descoperit de câţiva ani ia noastră tradiţională, iar acest lucru a mai „zguduit” puţin tânăra generaţie, aducând ia în prim plan, şi setând-o în topul preferinţelor vestimentare. Ce părere aveţi legată de acest aspect?

Din păcate, au trebuit să poarte mai întâi actorii din America o ie românească pentru ca să prindă şi tineretul nostru drag de aşa ceva. Din păcate. Noi trebuia să luptăm să ducem mai departe valorile, dar din păcate nimeni nu s-a luptat să ducă mai departe tradiţia. La urma urmei, este cea mai inestimabilă valoare pe care ne-au lăsat-o strămoşii: pământul, ţara, şi tradiţia. Din fericire, însă, acum există tot felul de organizaţii, se duce mai departe tradiţia, şi este foarte bine, dar trebuie să o purtăm pe stradă, să o avem în dulap, să o purtăm la evenimente, pentru că se poate accesoriza cu orice şi putem fi foarte elegante cu o ie, o fustă sau o rochie ţărănească.

  1. În medie, cât durează crearea unui articol vestimentar?

De la cel mai simplu model, o săptămână şi jumătate, două, până la luni de zile, deci există modele care sunt create în luni de zile, depinde de complexitatea modelului respectiv,  de pânza pe care lucrez, de culorile pe care le pun. Deci de la două săptămâni până la luni de zile.

  1. Care consideraţi că sunt cele mai cerute modele?

Cele mai cerute modele sunt cele care respectă totuşi simbolurile, care de-a lungul anilor se moştenesc din generaţie în generaţie. Avem simbolurile noastre care le punem pe ie, iar acelea sunt cele mai căutate.  Vin clienţi care întreabă ce simbolizează cusătura respectivă, în afară de cele florale.

  1. De unde vă inspiraţi pentru a crea un model?

În primul rând, mă inspir din cărţile foarte vechi, am două cărţi care au peste 100 de ani, şi le-am găsit la două femei bătrâne din sat de la noi. De acolo mă inspir. Pe urmă, şi din ce văd pe tehnologia modernă, pe internet, sau chiar dacă văd la cineva. Dacă nu iese modelul exact cum îl văd, dar îmi place, încerc să-l reproduc, chiar dacă mai modific, dar iese asemănător.

  1. Care perioadă a anului credeţi că este cea mai favorabiă pentru a promova şi a vinde aceste produse?

Pentru că eu vând în acelaşi loc, deci nu merg în mai multe târguri, sau nu merg la mare, unde sunt sezoanele de a vinde aşa ceva, nu există o perioadă, deci eu la acest târg am vândut ca şi-n august, sau ca şi-n mai. Eventual luna ianuarie să zicem că-i mai slabă că-i imediat după Sărbători, şi până se redresează fiecare familie cu bugetul. În rest, este la fel pentru că sunt foarte mulţi turişti, în fiecare lună avem sărbătoriţi, avem oameni plecaţi în străinătate, care sună sau preferă să primească cadouri costume populare, şi atunci nu există o perioadă anume.

  1. Consideraţi că ia ar trebui să facă parte din garderoba fiecărui român?

Da, neapărat! Eu am o lozincă: „ia noastră românească, din dulap să nu lipsească”.  Ar trebui să nu lipsească din nicio garderobă.

  1. Vorbiţi-mi puţin despre simbolurile iei…

Romburile reprezintă fertilitatea pământului, iar când acestea sunt extinse, asta înseamnă belşug. Galbenul reprezintă, de asemenea, tot belşug. În preajma Sărbătorilor se poartă foarte mult auriul pentru că reprezintă belşugul. Un alt simbol este reprezentat de coloană – care semnfică legătura dintre cer şi pământ a omului, iar spirala reprezintă energia regenerativă a corpului uman.

  1. Credeţi că generaţiile următoare vor pune preţ pe ceea ce noi încercăm să transmitem?

Dacă n-o să pună preţ, o să fie vina noastră, deci noi vom fi cei vinovaţi, cei care ştim să lucrăm, cei care am moştenit dragostea de a coase cu acul, de a ţese, de a pune în valoare tradiţia noastră. Vina ne aparţine nouă, dacă nu suntem capabili să transmitem. Nu tineretul va fi de vină, care va creşte şi nu va avea dragoste. Noi vom fi de vină.


Interviu realizat de Pripon Flavia Mihaela


Bogăție culturală. Cămășile tradiționale de Mărgău expuse la Cluj-Napoca (FOTO)



1 Comment

  1. multumesc FLAVIA PRIPON pentru interviul ce mi l-ai luat si sper din tot sufletul sa creasca numarul celor care vor continua sa munceasca pentru a duce mai departe portul nostru ROMANESC.Satisfactia mea e cu atat mai mare cu cat intalnesc multi tineri dornici sa invete diverse mestesuguri vechi.Multumesc CLUJ.RO pentru preluarea interviului.

Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Site creat de