Dacă v-aţi gândit de mai multe ori că oraşul nostru nu dispune de suficient spaţiu verde şi parcuri menite a mai înverzi, aerisi şi întineri Clujul, atunci nu v-aţi înşelat. Sufocat de şantierele de pretitutindeni, spaţiile verzi din oraş devin un vis frumos pentru clujeni.
Probabil conştientă de această problemă, primăria oraşului vine cu proiecte menite să reîmpropăteze aerul, şi aşa, destul de poluat pe care suntem nevoiţi să-l respirăm în Cluj. Parcul Tineretului şi Parcul Feroviarilor sunt doar două dintre exemplele care ar putea schimba puţin faţa oraşului, şi aşa, ticsită de betoane.
Unul dintre vechile proiecte al Primăriei Cluj-Napoca este readus la viaţă de către primarul în exerciţiu, Emil Boc.
Este vorba despre “Pădurea Clujenilor” care în viitor va fi cunoscută sub numele de Parcul Tineretului.
Terenul unde urmează să prindă contur parcul este situat pe Bulevardul Muncii, iar încă din 2009, primăria oraşului a început să planteze câte 10.000 de puieţi anual, cu scopul de a împăduri zona.
Din păcate, plantările nu au fost un succes, iar mare parte din puieţi au avut de suferit din cauza activităţii de păşunat din zonă.
„În prezent, suprafaţa respectivă de teren şi vegetaţia sunt puternic degradate, reprezentând un spaţiu public neamenajat, care nu mai are nicio utilitate/destinaţie (nu este utilizabil nici ca zonă verde, zonă de agrement, grădină sau parc).
Din cauza fenomenului de păşunat abuziv – în mod necontrolat, pe toată suprafaţa în cauză, ne confruntăm cu o degradare continuă a vegetaţiei rămase, cu toate că începând cu anul 2009 – din iniţiativa municipalităţii, s-au plantat puieţi forestieri din diverse specii care au fost la rândul lor degradaţi, în urma aceloraşi acte abuzive de vandalism şi păşunat clandestin”, se arată în tema de proiectare.
Administraţia locală îşi propune să transforme suprafaţa care se întinde pe 21 de hectare în zonă de agrement, care include posibilitatea practicării sportului, dar şi a integrării unui lac în peisaj.
Ideile ar urma să prindă contur dacă studiile geotehnice şi hidrologice vor confirma posibilitatea punerii lor în practică.
Investiţia va beneficia de fonduri europene, iar valoarea lucrării se ridică la suma de 3,1 milioane de lei.
