Social & Cultura, Important

Ambulanța Socială – o rază de speranță în Cluj: Oliviana Roată dezvăluie cum sute de clujeni au primit asistență medicală gratuită

Ambulanța Socială - o rază de speranță în Cluj: Oliviana Roată dezvăluie cum sute de clujeni au primit asistență medicală gratuită

Oliviana Roată, coordonatorul proiectului „Ambulanța Socială”, ne împărtășește printr-un interviu acordat pentru cluju.ro evoluția și impactul acestui proiect inovator început în 2019.

Inițiativa, născută dintr-o colaborare caritabilă, s-a transformat într-o misiune de ajutorare a comunităților rurale și izolate din Cluj, oferind asistență medicală esențială.

În ciuda provocărilor, echipa a reușit să-și extindă serviciile, ajungând la oameni care altfel ar fi rămas fără îngrijire medicală. Ambiția de a adăuga servicii juridice și sociale ilustrează viziunea holistică a proiectului, ce își propune să adreseze nevoile complexe ale comunităților defavorizate.

Ambulanța Socială nu este doar un răspuns la o nevoie urgentă, ci și un apel la acțiune și implicare comunitară pentru a construi un viitor mai sănătos și mai echitabil.

Mai multe despre Ambulanța Socială poţi afla din interviul acordat de Oliviana:

  • Cum a început proiectul „Ambulanța Socială” și cum s-a dezvoltat de-a lungul timpului? Care au fost principalele realizări până acum?

Proiectul Ambulanța Socială a început în 2019 în urma ediției a 5-a a  Walking Month, concurs caritabil susținut de Betfair România Development și Banca Transilvania. Cei înscriși se întrec în pași, iar taxele de înscriere sunt donate către o cauză socială. Am participat împreună cu Asociația  „Hans Spalinger”(AHS), un ONG înființat la Cluj în 2004. Ne-am propus achiziționarea unui vehicul special echipat care să ofere asistență medicală, socială și juridică comunităților izolate din zonele rurale, marginalizate sau vulnerabile.

Proiectul funcţionează de 3 ani, din lunile martie până în noiembrie, cu o frecvenţă de o ieşire pe lună (aproximativ). În primul an am oferit doar consultaţii pediatrice, iar din următorul an am oferit şi consultaţii cardiologice.

Până în prezent, în cei 3 ani de activitate, am reuşit să ajungem în 15 sate din Cluj şi să oferim asistenţă medicală pentru 401 de copii şi 193 de adulţi. Urmează să facem şi bilanţul pe anul acesta.

Toate aceste realizări au fost posibile datorită implicării voluntarilor asociaţiei şi a medicilor care şi ei ne-au ajutat în regim voluntar.

  • După aproximativ 4 ani de activitate, cum a evoluat rolul și impactul Ambulanței Sociale în comunitățile rurale și izolate din regiune?

Încă de la primele ieşiri s-a văzut cât de necesară este organizarea acestui tip de acţiuni, deoarece, multe comunităţi rurale nu au medic de familie.

Accesul la medic se face foarte greu, iar pacienţii sunt văzuţi foarte rar sau chiar niciodată.

De-a lungul acţiunilor noastre în astfel de zone, am identificat diverse probleme de sănătate, de la cele mai simple, cum ar fi cariile dentare la copii sau o hipertensiune arterială uşoară la adulţi, până la probleme mai grave. De exemplu tulburări de dezvoltare psihomotorie la copii sau insuficienţă cardiacă la adulţi. Pe lângă diagnostic, am oferit recomandări sau ajustări de tratament şi sfaturi în ceea ce priveşte stilul de viaţă, alimentaţia sănătoasă, noţiuni de igienă.

Ambulanța Socială

  • Ce lecții importante ați învățat de la începutul proiectului până în prezent și cum v-ați adaptat pentru a răspunde mai bine nevoilor comunităților?

Poate cea mai importantă lecţie pe care am învăţat-o a fost că suntem cu adevărat privilegiaţi să avem un acces facil la asistenţă medicală, oricând avem nevoie. În comunităţile în care am mers, din păcate acesta este un lux pe care nu toţi îl au şi ne bucurăm că putem, într-o mică măsură, să-i ajutăm.

Am învăţat din fiecare acţiune câte ceva şi cu siguranţă mai sunt lucruri de îmbunătăţit. Introducerea consultaţiilor cardiologice a fost făcută tocmai pentru a răspunde nevoilor comunităţilor şi pentru a ne adresa unui număr mai mare de pacienţi.

În mediul rural, majoritatea populaţiei este alcătuită din persoane adulte, prin urmare existenţa unui serviciu pentru adulţi era o necesitate. De asemenea, în acţiunile noastre avem pregătite pentru pacienţi diverse pliante cu sfaturi despre alimentaţie, igienă, stil de viaţă, atât pentru adulţi, cât şi pentru copii. La fel şi pliante cu numere de telefon utile de la clinicile de pediatrie şi cardiologie din Cluj. Dar şi din oraşele mai mici, apropiate de satele în care mergeam, pentru a facilita continuarea investigaţiilor medicale la pacienţii la care erau necesare.

  • Puteți oferi exemple concrete de cum serviciile de consultanță juridică, consiliere în violența domestică, orientare profesională și asistență la găsirea unui loc de muncă au schimbat viețile persoanelor vulnerabile pe parcursul acestor trei ani?

Din păcate, până acum nu am reuşit să implementăm şi seviciile de asistenţă socială şi juridică din lipsa unor specialişti în domeniu care să se ocupe şi să structureze partea aceasta. Am încercat în aceşti ani să găsim soluţii şi pentru aceste două servicii, dar nu am ajuns la ceva concret. Bineînţeles, este ceva ce ne dorim să implementăm pe viitor.

  • Cum ați reușit să mențineți serviciile gratuite oferite de Ambulanța Socială și ce parteneriate sau surse de finanțare au contribuit la aceasta?

Încă de la începutul proiectului am avut parteneri care s-au alăturat iniţiative noastre şi parteneri noi care s-au alăturat pe parcurs. Din sponsorizările provenite de la aceştia, cumpărăm tot ce înseamnă consumabile şi echipamente medicale. Le mulţumim că sunt alături de noi şi ne ajută în cadrul acestui proiect.

  • Care au fost principalele provocări întâlnite de echipa proiectului în desfășurarea activităților în comunitățile rurale și izolate și cum le-ați depășit?

La început, cea mai mare provocare era comunicarea cu autorităţile locale, să le explicăm care este scopul proiectului şi să fie de acord să venim în zonele respective.

Fiind un proiect nou, lumea a fost sceptică la început şi în continuare se mai întâmplă să fie miraţi cum de vrem să venim gratis în localitatea lor şi să consultăm oamenii. Este ceva ce s-a mai diminuat de-a lungul timpului, dar în continuare ne mai lovim de asta.

Cred că întregul proiect a fost o provocare pentru noi, deoarece este ceva nou, ceva ce noi nu am mai făcut până acum, dar am învăţat din mers, am învăţat din greşeli şi din ce am observat în timpul acţiunilor şi am ajuns să facem lucrurile din ce în ce mai bine.

interviu Oliviana Roată

  • Cum ați implicat comunitățile locale în procesul de dezvoltare a proiectului pe parcursul acestor ani?

Pe măsură ce am organizat acţiuni, proiectul a devenit tot mai vizibil, astfel încât autorităţile locale aflau de el şi ne contactau ei pe noi să mergem şi în localitatea lor. Deveneau mult mai conştienţi de problemele din comunitatea lor, de faptul că oamenii au nevoie de asistenţă medicală şi au fost locaţii în care am mers şi de 2, 3 ori.

  • Cum ați evaluat impactul și succesul proiectului până în prezent? Ce date și indicatori folosiți pentru a măsura eficacitatea serviciilor furnizate?

Pentru a evalua impactului proiectului, folosim o fisă de evidenţă, atât pentru adulţi, cât şi pentru copii, cu întrebări legate de stilul lor de viaţă. De exemplu dacă sunt fumători, dacă fac activitate fizică, pentru copii dacă au fost alimentaţi cu lapte matern; dacă au fost vaccinaţi, dacă s-a făcut profilaxie cu vitamina D şi fier, întrebări legate de frecvenţă cu care merg la medic; fie că este vorba de medicul specialist sau medicul de familie şi dacă am pus sau nu un diagnostic nou şi ce recomandări s-au făcut.

Toate aceste date sunt introduce într-un formular pentru a obţine nişte procente.

Ca şi exemple de anul trecut, 7.9 % dintre copii nu au fost vaccinaţi complet, 70.5 % nu au fost niciodată la medicul stomatolog, 83.7 % nu au fost niciodată la medicul oftalmolog, 43.8 % au primit profilaxie cu vitamina D. Cele mai frecvente diagnostice au fost cariile dentare, hipotrofie staturala sau ponderala şi rahitismul.

În cazul adulţilor, 15.7% au fost fumători, 32.6% nu au mers niciodată la cardiolog, 41.6% au fost spitalizaţi mai mult de 5 ori, 67.1% urmează un tratament cronic. Cele mai frecvente diagnostice au fost hipertensiunea arterială, tulburările de ritm şi insuficienta cardiacă.

  • Care sunt planurile de viitor pentru proiectul „Ambulanța Socială”? Aveți în vedere extinderea serviciilor sau noi inițiative?

Ne propunem ca pe viitor să putem să introducem şi serviciile de asistenţă socială şi juridică, ne gândim dacă să introducem şi o a treia specializare medicală şi ne dorim să lucrăm mai mult la partea de educaţie medicală.

  • Cum poate publicul să se implice și să sprijine proiectul în continuare, având în vedere experiența și rezultatele pozitive obținute în ultimii trei ani?

Cei care doresc să susţină proiectul Ambulanţa Socială, o pot face prin donaţii direct pe site-ul nostru.

Suntem deschişi la sugestii şi propuneri despre cum să implementăm serviciile de asistenţă socială şi juridică.

De asemenea, dacă sunt medici rezidenţi sau specialişti de cardiologie sau pediatrie cărora le surâde proiectul şi doresc să se implice, să nu ezite să ne contacteze.

interviu ambulanta sociala


Lasă un răspuns

Site creat de