Fiecare oraş are propria istorie, care merită să fie spusă, dar şi locuri a căror poveşti trebuie să fie descoperite.
Uneori, în drumul nostru grăbit prin oraş, parcă vedem doar clădirea, dar nu şi povestea din spatele zidurilor sale sobre şi reci, pe lângă care suntem obişnuiţi să trecem zi de zi.
Reporterul cluju.ro a aflat misterele din spatele câtorva clădiri emblematice, a căror detalii interesante, riscau să rămână nişte simple taine, însă noi am ales să le ducem mai departe.
- Spitalul CFR Cluj
Aceasta este o clădire cu o deosebită importanţă, atât din punct de vedere istoric, cât şi din cauza faptului că este prima clădire clujeană în care s-a folosit beton armat, la realizarea acesteia, în secolul XX.
O familie bogată a decis să construiască în 1884 prima dintre clădiri, care în prezent aparţin spitalului, dar care a fost, de fapt, un castel. În arhitectura acestuia, devenit spital ulterior se întâlnesc elemente ale stilului britanic, cu iedera care se caţără pe pereţii exteriori, însă aceasta a rămas pe pereţii clădirii doar până în anul 1950.
Din 1920, clădirea devine cunoscutul spital CFR. Dintre secţiile pe care le avea spitalul la acea vreme, menţionăm neurologia şi ginecologia.
În momentul cedării Ardealului de Nord, şi inclusiv a Clujului, spitalul CFR devine Spitalul Căii Ferate Maghiare, ajungând din nou sub proprietatea statului maghiar.
În 1945, Ardealul revine în România, iar spitalul devine din nou CFR, fiind din nou preluat de statul român, şi având acum şi policlinică, şi mai multe secţii: O.R.L, chirurgie, oftalmologie, interne, iar ulterior, ginecologie şi neurologie. Când spitalul s-a extins, clădirea principală a rămas în cadrul spitalului CFR, doar policlinica fiind mutată în altă parte.
- Bastionul Croitorilor
Sau colţul de sud-est al cetăţii medievale, a fost ridicat în secolul XV. Această clădire foarte importantă a Clujului reprezintă unul dintre puţinele turnuri de fortificaţie care au întregit Vechea Cetate a Clujui, acesta păstrându-se intact până în prezent.
Cheltuielile au fost suportate de către breasla croitorilor din Cluj, iar fiecare bastion (turn) care aparţinea zidului medieval menit să apere oraşul a fost plătit de către diverse bresle ale Clujului de odihinioară: curelari, săpunari, croitori, zidari, tâmplari, cizmari, rotari sau olari.
Între 1627-1629, pe când domnea principele Gabriel Bethlen, bastionul a fost reconstruit, primind forma pe care o ştim şi astăzi.
Clădirea este alcătuită din piatră dăltuită, iar zidurile masive păstrează şi astăzi lăcaşurile pentru tragere.
Bastionul Croitorilor a fost restaurat în anul 1924. Tot în acel an, clădirea a fost transformată în muzeu de către Comisiunea Monumentelor Istorice.
Mai apoi, în 1959, iar între 2007-2009 s-a bucurat de o nouă restaurare, după o perioadă în care fost uitat în paragină.
Acum, bastionul este folosit în scop cultural, acesta găzduind Centrul de cultură urbană, în cadrul căruia putem regăsi: o sală de conferinţă, o cafenea literară, spaţii destinate expoziţiilor, dar şi o sală de conferinţe.
- Gara CFR Cluj
Aceasta a fost construită în anul 1869, însă a fost dată spre folosinţă abia din 1870. Pentru că la vremurile acelea nu exista control riguros, linia nu a beneficiat de materiale de o calitate superioară, ci din contră, a fost făcută folosind materiale slabe din punct de vedere al calităţii.
Între Cluj şi Oradea, deschiderea căii ferate a fost amânată în repetate rânduri, chiar dacă oraşul de pe Someş dispunea de numeroase vagoane de persoane şi de marfă, dar şi de opt locomotive.
Pentru că Societatea Căilor Ferate Ungare de Est avea o situaţie financiară problematică, căile ferate aparţinând gărilor din Cluj, Braşov şi Oradea sunt preluate de către statul maghiar.
Între 1925-1930, se efectuează lucrări de modernizare: instalaţii de asigurare a macazelor, care au funcţionat până în 1968.
În 1930 începe amenajarea Clădirii de Călători din Cluj.
În 1937 este reînfiinţat Regulatorul de circulaţie Cluj, care era responsabil cu supravegherea a două linii: Cluj – Războieni, şi Cluj – Oradea.
În toamna anului 1944, staţia CFR din Cluj-Napoca a fost distrusă din cauza bombardamentelor pricinuite de trupele germano-ungare, iar magaziile de mărfuri, dispozitivul de linii, clădirea de călători, instalaţii depoului şi atelierul de locomotive au fost afectate foarte grav.
Din păcate, lucrările de reconstrucţie şi repaţii redau doar o parte din instalaţiile gării în funcţiune.
Depoul de locomotive şi staţia de mărfuri au fost mutate în actualul cartier Someşeni.
- Tribunalul Cluj (Palatul de Justiţie)
A fost construit în perioada 1898 – 1902. Edificiul reprezintă o importantă valoare a arhitecturii, fiind un monument istoric. În urmă cu un secol, această clădire de vază a Clujului a fost proiectată şi menită să îndeplinească un rol important în societatea clujeană – să fie Tribunalul din Cluj, locul unde este asigurată activitatea justiţiei.
Această clădire este parte a ansamblului arhitectural Piaţa Victoriei, care mai cuprinde: Direcţia Silvică, Direcţia Căilor Ferate, sediul Finanţelor, Clădirea Prefecturii, Teatrul Naţional şi Clădirea Operei.
Toate aceste clădiri sunt, de fapt, nişte palate încăpătoare, cu rol de birouri, având intrări şi scări monumentale, care urcă în saloanele de festivităţi, respectiv de şedinţe.
Această clădire a mai adăpostit instituţii importante, precum: Biblioteca Judeţeană, Facultatea de Ştiinţe Economice, Notariatul de Stat, Şcoala Populară de Artă şi Editura Kriterion.
Clădirea care a fost menită să fie Palat de Justiţie, avea nu mai puţin de nouă săli de dezbateri, cu ornamentaţie bogată, care au fost actualment recondiţionate.
- Teatrul Naţional din Cluj-Napoca
La începutul secolului XX a fost proiectată ridicarea unei clădiri care să adăpostească instituţia teatrală din Cluj, cea veche devenind necorespunzătoare.
Anul 1904 aduce cu sine începutul lucrărilor de construcţie a noii clădiri a Teatrului din Cluj, care avea să îşi aibă sediul în locul fostei pieţe de lemne a Clujului.
Lucrările au fost finalizate doi ani mai târziu, iar inaugurarea a avut loc la data de 8 septembrie 1906.
Stilul acestei clădiri este baroc-rocco, iar clădirea se laudă cu o capacitate de 1000 de locuri şi trei rânduri de loje.
Prima reprezentaţie în limba română a avut loc în data de 14 mai 1919.
Primul spectacol al companiei de limbă română din Cluj a avut loc în 1 decembrie 1919, chiar la un an de la Marea Unire.
În această clădire nu îşi are sediul doar Teatrul Naţional, ci şi Opera Română.
