Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca prin Centrul de Cercetare în Tranziție Energetică (Energy Transition Research Center-EnTReC) este partener în cadrul proiectului Holistic Green Airport (OLGA) alături de Aeroportul International “Avram Iancu” și Primăria Cluj-Napoca.
Aprobat de către Comisia Europeană (CE) pentru a contribui la atenuarea impactului asupra mediului al sectorului aviației, proiectul se bazează pe o abordare integrată și va dezvolta măsuri durabile inovatoare pentru reducerea emisiilor atât din partea aeriană, cât și din partea terestră, îmbunătățind în același timp eficiența energetică, calitatea aerului, biodiversitatea și gestionarea deșeurilor.
Cu un buget total de 34 de milioane de euro, din care 25 de milioane de euro vor fi alocați de către Comisia Europeană pe o perioadă de 60 de luni, partenerii OLGA vor căuta să rezolve provocarea reducerii semnificative a impactului asupra mediului a transportului aerian ca un întreg.
Mai multe despre acest proiect am aflat chiar de la profesorul Dan Micu de la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca:
- Proiectul OLGA a fost aprobat de Comisia Europeană? Cum a decurs procesul de evaluare al proiectului de către Comisia Europeană?
„Proiectul a fost apreciat cu punctajul maxim (15/15) de către evaluatorii desemnaţi de Comisia Europeană pentru evaluarea proiectului, într-o competiţie strânsă cu aplicanţi relevanţi din Europa.„
- Care a fost motivul pentru care Aeroportul Cluj a fost inclus în acest proiect alături de aeroporturile Paris-Charles de Gaulle, Milano Malpensa, Zagreb?
„Aeroportul din Cluj a fost selectat deoarece este un aeroport regional (nu e amplasat într-o capitală) şi pentru că va putea demonstra replicabilitatea soluţiilor adoptate în cadrul proiectului în aeroporturile de mai mici dimensiuni din Europa, inclusiv prin soluţii specific inovative gândite de către echipa de cercetare din cadrul Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca.„
- Proiectul OLGA, cu un buget de 34 de milioane de euro, este probabil unul dintre cele mai importante obţinute de UTCN. Câtă muncă a existat înainte să atingeţi aceasta bornă?
„Stabilirea consorţiului şi pregătirea proiectului a durat aproape 1 an. Pregătirea propunerii de proiect a implicat participarea la o serie de şedinţe de lucru cu partenerii din proiect, pentru stabilirea obiectivelor, soluţiilor innovative care se doresc, repartizarea sarcinilor şi alocarea bugetului.„
- Concret, ce anume se doreşte a fi implementat în anii următori pe aeroportul din Cluj, precum şi pe aeroporturile partnere?
„Engie va amplasa la rampa de deşeuri de lângă aeroport o staţie de producţie pentru biogaz. Biogazul rezultat va fi utilizat ca şi combustibil pentru autobuzele de transport a călătorilor către avioane (se vor evidenţia paşii de transformare a unui autobuz alimentat cu diesel în autobuz alimentat cu biogaz).
Pe aeroportul Charles de Gaulle se va testa un sistem de iluminare inovativ de tip human centric lighting. Testarea posibilităţii de replicare a soluţiei de iluminat va fi realizată şi pe aeroportul din Cluj, cu adaptări specifice.
Testarea calităţii aerului în zona aeroportului, atât în interiorul clădirilor, cât şi în exterior.
Implementarea de vehicule autonome care să transporte călătorii intre aeroport şi oraş pe timp de noapte.
Se va realiza un studiu privind conectivitatea dintre aeroport şi oraş pe cale ferată/metrou (amplasarea optimă a staţiei ce va deservi aeroportul în proiectul de metrou al zonei).
Implementarea unor soluţii de optimizare a traficului intre aeroport şi oraş.”
- Care vor fi beneficiile pentru clujeni după ce aceste soluţii menite să reducă emisiile de carbon vor fi implementate?
„O calitate a aerului îmbunătăţită, atent monitorizată, la nivelul Aeroportului. O mai bună conexiune între aeroport şi oraş. Un nod de tranzit cu impact redus asupra mediului înconjurător.„
- Ce fel de colaborare există între cercetătorii UTCN şi autorităţile locale din Cluj-Napoca privind acest proiect?
„Cercetătorii UTCN colaborează strâns cu autorităţile locale în realizarea proiectului. Municipalitatea le pune la dispoziţie: studii de trafic pre-existente, autobuze diesel de transformat în autobuze alimentate cu biogaz, studiul de fezabilitate al metroului clujean, asigura consiliere privind paşii legali pentru obţinerea de autorizaţii necesare în cadrul proiectului etc. Până la urma misiunea cercetării aplicative este de a contribui la dezvoltarea sustenabila a comunităţii locale.„
- Care sunt cele mai mari provocări pe care le vedeţi acum în ceea ce priveşte acest proiect?
„Este un proiect de durată (5 ani), cu mulţi parteneri, fiecare având rolul său esenţial, şi obiective ambiţioase. Bună colaborare între parteneri va fi, în opinia noastră, crucială pentru îndeplinirea acestor obiective deoarece toate activităţile sunt strâns corelate între ele.„
- Dacă proiectul va fi unul de succes, credeţi că Uniunea Europeană va dori să implementeze aceste soluţii de reducere a emisiilor de carbon şi pe alte aeroporturi din Europa?
„Da. Acesta este scopul proiectului: de a testa anumite soluţii tehnice inovative şi a demonstra replicabilitatea soluţiilor adoptate, în aeroporturi de diferite dimensiuni.„
1 Comment