Important, Social & Cultura

INTERVIU cu Gheorghe Elkan – unul din cei mai buni arhitecţi ai Clujului

gheorghe elkan

Clădirile cu valoare istorică din centrul orașului nostru pot fi admirate și astăzi datorită unor persoane care au conștientizat această valoare și s-au opus demolării lor în urmă cu câteva decenii.

Una dintre aceste persoane este și arhitectul clujean Gheorghe Elkan, care a acceptat să povestească pentru cluju.ro câteva pasaje din experiența sa încă de acum 50 de ani, când “părăsea planșetele facultății”, astăzi fiind reprezentant teritorial al RUR- Biroul Teritorial Nord-Vest.

  • Domnule Elkan, va rugăm să ne rezumați activitatea dvs., din ultimul deceniu, spunându-ne și în ce măsură a influențat intrarea țării în UE, arhitectura la nivelul orașului Cluj?

Din 2009 Registrul Urbanistilor din Romania (instituție inființată în 2005) a inființat trei birouri teritoriale Timișoara, Cluj, Iași fiecare acoperind 6-12 județe, iar eu de atunci sunt reprezentantul teritorial al regiunii Nord-Vest la Cluj-Napoca. Sunt asociat la două firme de proiectare prin care mai particip la elaborări de proiecte și am câțiva stagiari în urbanism.             

Ca RUR,  Intrarea în UE a inlesnit să ne asociem cu diverse organisme și asociații cu drepturi și obligații similare ca participare sau recunoaștere de diplome sau specialități, de organizare de acreditări sau concursuri etc.  

„Arhitectura” fiind arta și tehnica de a umple „spații funcționale” urbane și rurale, subordonarea reciprocă a acestora  adică a arhitecturii și a spațiului înconjurător la nivelul orașului Cluj în această perioadă UE a fost și este din păcate încă  în favoarea arhitecturii, și nu a spațiului. Mai explicit LA NOI lipsește pregătirea spațiilor care pe urmă să fie mobilate cu Arhitectură adică cu construcții care corespund ca amplasare, ca dimensiune ca destinație sitului pregătit în acest sens.   Gestiunea teritoriului unui intravilan este aproape o activitate științifică care la noi lipsește cu desăvârșire. La noi se promovează încă contrar stilului european propovăduit prin toate declarațiile și charte semnate sau acceptate și de noi, ocuparea terenului pe baza cadastrului agricol sau pe baza unde se poate delimita un teren liber neconstruit indiferent de motivul pentru care a rămas neconstruit.            

  Referitor la activitatea mea, din momentul părăsirii planșetelor facultății acum cincizeci de ani, in anul 1967, am activat cu toată conștiința și priceperea mea, în condițiile timpurilor, în domeniul urbanismului și arhitecturii, pentru dezvoltarea orașului și județului Cluj.

fast rides

  • Cum definiți dvs. conceptul de urbanism?

Conceptul de Urbanism alias Planificare Spațială sau chiar Sistematizarea localităților face parte din știința de a  determina condițiile în care o așezare umană sau așezări umane au apărut sau pot să apara, există sau pot exista, precum și în care aceste așezări se pot dezvolta calificat în contextul fizic și geografic dat. Bineînțeles, la adâncirea procesului științific și tehnic insemnătate primordială au studiile paralele care demonstrează corelații între dimensiunea teritorială a sitului, densitatea, dotarea, mărimea populației precum și calitatea vieții urbane sau rurale rezultate  în limitele date.

  •  Cine considerați dvs. că s-ar mai putea implica în acest domeniu astfel încât să ajute la înfrumusețarea orașului? Se fac destule demersuri și proiecte în acest sens?

 „Infrumusețarea orașului” exprimă un aspect, o înfățișare, adică rezultatul a mai multor condiții îndeplinite sau neîndeplinite în domeniul urbanismului și arhitecturii. Întrebarea în sine „cine” să se implice în aceste domenii are și răspunsul, adică, ca la orice meserii ce se învață cu o finalitate care asigură o diplomă, la fiecare post creat pentru un asemenea absolvent, în afară de diploma amintită necesită obligatoriu o experiență multianuală în domeniu cu rezultate demonstrate.

Societatea locală și conducerea administrativă și politică au un  rol primordial în calitatea cerințelor pentru a ajunge și la un aspect sau înfățișare de „frumos”.  Exigențele societății și cultura reprezențanților administrației trebuie să recunoască importanța alegerii colaboratorilor în domeniul urbanismului și arhitecturii, care trebuie să depășească ideea să facă singuri sau cu cel care oferă cel mai ieftin contribuția.

Entitățile teritoriale în toate timpurile au reușit să obțină un „oraș frumos”când au asigurat teren de acțiune pentru o abordare științifică și realistă a „Înfrumusețării” în conceptul susmenționat, precum și tot sprijinul pentru planificarea riguroasă tehnică și financiară a obiectivelor propuse eșalonat chiar dacă derularea necesită mai mult timp ca o secvență electorală. Legislația permite aceste criterii dar proiectele sunt numai fragmente, ceea ce ar trebui să fie în gestiunea unui „arhitect șef” în condițiile legii și a celor de mai sus.

  • Fiind un architect renumit, ne-ar plăcea să ne povestiți puțin cum stăteau treburile pe vremea lui Ceaușescu și cum ați contribuit la salvarea clădirilor în stil baroc din Cluj.

Orice generație se suprapune istoriei locale și generale. Totodată este supusă legislației în vigoare.

Clujul anului 1967, când am ocupat planșeta de proiectant la atelierul de sistematizare, a fost în plină „dezvoltare”. În afara unor dotări social culturale încheiate și strada Horea și Piața Mihai Viteazul, Piața Abator etc., s-a lucrat la cartierele de locuințe Grigorescu, Gheorgheni M1 și M2. Am primit chiar locuință pe aleea Bizușa. Institutul de Proiectare unde am fost repartizat a fost unul din cele mai mari din țară, extrem de complex în care se regăseau toate specialitățile necesare pentru proiectarea complexă a obiectivelor de investiție.

Arhitectură, rezistență, edilitare, drumuri-poduri, instalații interioare și exterioare, acustică, topo-geo, sistematizare adică urbanism și amenajarea teriotoriului, și devize, etc. Dar cel mai important resort a fost ceea ce astăzi a dispărut cu desăvârșire fiind cauza unor grave greșeli de proiectare și execuție este lipsa Compartimentului de examinare tehnică și economică a proiectelor. Pe lângă examinarea tehnică ceea ce a insemnat o corelare finală a proiectelor cu toate celelalte proiecta întocmite în zona în care s-a examinat proiectul, s-a știut exact pe lângă cheltuielile necesare investiției de bază, și cheltuielile necesare, chiar lucrările necesare în domeniul public, ca drumuri sau tehnico-edilitare.

În condițiile actuale acest resort ar reveni departamentului de dezvoltare, UAT care să gestioneze desfășurarea dezvoltării. supravegheat de arhitectul șef.   

După opt ani de activitate, și câteva examinări, am fost numit arhitect șef al județului Cluj, care a durat treisprezece ani. Am devenit din executant de proiecte, pe scurt, achizitor de proiecte, pe larg intocmitor de teme de proiectare, arbitru de răspuns la realizare de teme și promovator de proiecte. Responsabilitatea a fost mare. Șefii mei direcți aveau încredere în mine, toți erau specialiști în investiție și administrație și am avut o comunicare de invidiat. S-a lucrat si planificat dar obiectivele erau corelate cel puțin la Cluj, respectiv și de exemplu proiectarea de locuințe a fost corelată cu proiectarea străzilor și a tuturor dotărilor necesare inclusiv infrastructura. Ce nu s-a putut schimba era folosirea unor proiecte tip dar pe care am reușit să le diversificăm prin elasticitatea execuției locale. Este drept ca, materialele erau cele pe care le aveam iar arhitecții noștri au creat fațade diversificate.                                                  

La întrebarea dvs. referitoare la demolări, trebuie spus că în toată țara au fost enunțate indicații ale conducătorului referitor la crearea unor zone centrale cu sedii politico-administrative și o serie de politicieni activiști centrali și locali s-au interesat permanent de stadiul proiectelor aferente sediilor politico-administrative ceea ce ar fi afectat zona istorică centrală. 

După 1980 am introdus în planul de proiectare de urbanism/sistematizare elaborarea unor studii de detalii de sistematizare referitoare la zona centrală în diverse locuri, altele decât zona Cuza Vodă sau Hotelul Victoria unde am avut ținte clare, și periodic m-am prezentat la București pentru dezbaterea propunerilor din care au reieșit mereu concluzii care au amânat vreo soluție. Timp de șapte ani concluziile au fost mereu corelate cu stadiul Casei poporului. Șefii mei niciodată nu m-au acuzat pentru nerealizarea unui nou centru civic în centrul istoric al orașului. Excepția nu mai există.

  •  Vorbind de urbanism, ce proiecte aveți acum în derulare, dar și idei pe care doriți să le vedeți realizate?

Am un proiect aproape personal cu aspect comunitar: realizarea printr-o asociație caritabilă a unei machete din bronz în Piața Unirii care reproduce la o scară mică chiar Piața oferind în primul rând pentru cei cu deficiență de vedere un mijloc de a cunoaște spațiul înconjurător. Multe orașe istorice au expus asemenea machete. Lipsa de cultură, lipsa de angajare a unora care în loc să ajute la adunat pietre și bronz pun conditii ca si cum s-ar solicita ridicarea unui monument. Prin urmare lipsește decizia unui gestionar al spatiului public mai ales că  placa de prezentare a machetei oricum ar conține și contribuția activă a Primăriei. La urma urmei și asta este urbanism.

Pe lângă această machetă aș vrea să văd realizată un masterplan ca urmare a elaborării Planului Urbanistic General cu un Regulament aferent care să conțină soluționerea a trei probleme majore omise care pot întârzia sau influența calitatea  aplicării acestuia.                 

 În primul rând trasarea pe harta Clujului a celor mai importante culoare de străzi noi cu patru benzi de circulație necesare pentru funcționarea orașului, care trebuie să fie realizate în următorii zece ani, implicit luate în considerare. Menționez că din 1990 nu s-a realizat nici un asemena culoar.                                   

 La urbanizarea teritoriilor cuprinse în intravilan să nu se mai permita lotizarea parcelelor agricole fără o reparcelare urbană a terenului și fără prevederea unei rețele de străzi adecvate.                               

Să se interzică indesirile zonelor construite existente fără restudierea bilanțelor teritoriale care au stat la baza aprobării acestora precum și influența acestora asupra circulației.

  • Aveți vreo contribuție în proiectele de construire a noilor blocuri din zona Gheorgheni?

Nu, dar am fost de acord ca primele cele două cartiere să primească titlul de zonă protejată.

  •  În ce constă colaborarea dvs. cu Primăria Cluj-Napoca?

Între 1992 și 2006 am lucrat la unele proiecte de interes public, locuințe pentru tineri, extindere piață și garaje și altele și am participat în comisia tehnică de arhitectură și urbanism. M-am retras în momentul în care conducerea primăriei a acceptat  unele soluții considerate de mine neprofesionale cum ar fi de exemplu traseul drumului de ocolire sud al orașului în zona Mănăștur Sud care nu a fost lăsat pe un teren construibil care putea să devină o arteră principală cu infrastructură a unui microcartier în curs de proiectare, ci și au propus ca această bretea importantă să fie condusă prin pădurea Făget știind că datorită reliefului pădurii sistematizarea verticală a drumului va necesita suprafețe imense defrișate.

Aceste tipuri de proiecte nu pot fi povestite în ședințe importante, acestea trebuie să fie prezentate de persoane responsabile până la capăt. De atunci legătura cu Primărie constă în comunicări profesionale legate de activitatea specialiștilor atestați prin RUR, conform legii.   

  •  Aveți vreo sugestie pt fluidizarea traficului din oraș?

Intravilanul orașului în 1990 a fost 4000 Ha. Astăzi este cel puțin dublat, dar  marea majoritate a investițiilor tot în aceste 4000 Ha se înghesuie.

Vă dați seama ce ar fi acum dacă nu ar exista strada Pata/Titulescu (4 benzi), strada Observator, (4 b.), str,Frunzișului (4 b.) str. Primăverii (4 b.) nodul Calvaria (4 b.) strada Plopilor ( 4 b.) nodul N, strada 1 dec.1918 (4 b.) strada Fabricii cu subtraversare CF, și altele care au fost necesare la încărcarea de atunci. Toate acestea s-au făcut în zece ani,  între 1975 – 1985.

Iar acum, odată cu realizarea unor mari suprafețe utile în locul Fabricii de bere, de ex., cei responsabili cu problemele de urbanism permit neabordarea/nerealizarea străpungerii strada Uzinei Electrice, realizarea legăturii între Podul Garibaldi și Calea Moților reclamată și de existența Zonei sportive evoluate. Ca să putem vorbi despre fluidizarea traficului dîn oraș, fiecare obiectiv nou trebuie să fie secondat de un concept care extinde zona studiată și este datoria arhitectului șef să acționeze pentru a planifica măsurile necesare.

Nu trebuie uitat că „traficul” este un domeniu de interes public și toți deținătorii de teren funcțional au interes să beneficieze de trafic dar au și obligații. Achizitorii drumurilor au obligația de a alege proiectul cel mai bun  iar execuția să fie licitată pentru acest proiect. Altfel se continuă eșecurile cu protejarea drumurilor executate.       

  • Din experiența acumulată până în prezent, ce sfaturi le puteți da tinerilor studenți la arhitectură și nu numai?

Studenții la arhitectură trebuie să beneficieze de un  plan de învățământ complex și de experiența cadrelor didactice. La început trebuie să-și facă timp pentru documentare. Cel puțin patru din șase ani trebuie să fie sub semnul cunoașterii a realității în jurul surselor de documentare. Arhitectura și Urbanismul au subordonări reciproce.



Material realizat de Mihaela Handria


Lasă un răspuns

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Site creat de